Radu Soviani: Guvernul Emil Boc este “un cadavru trist şi gol”

Ştiu că principalul criteriu de selecţie al miniştrilor din guvernul României, începând cu Emil Boc, a fost mediocritatea. Ştiu că acest criteriu a căpătat proporţii din ce în ce mai mari pe măsură ce remanierile au avansat şi că acum are pondere aproape exclusivă. Priviţi-i pe Ialomiţianu şi pe Botiş (Ponzi).

Ştiu că Emil Boc a involuat din stadiul de trompetă a preşedintelui în vuvuzea ruginită (la nivelul înţelegerii economice). Ştiu şi asta. Dar nu îmi dau seama exact cine l-a păcălit pe Emil Boc cu începutul discursului din Parlament. Boc l-a citat pe Eminescu: „e uşor a scrie versuri când nimic nu ai a spune…”. Discursul integral al domniei sale a stat sub pecetea versurilor lui Eminescu.

Mediocrul va prezenta întotdeauna mediocritatea proprie şi a colaboratorilor săi drept excelenţă. Pentru Boc, colegii de cabinet sunt „admirabili”. Poza Elenei Udrea a devenit „buffer” între pernă şi aşternut pentru primarii partidului de guvernamânt. Inspirată de acest gest, Elena Udrea îl vede pe preşedintele ţării drept providenţial, iar pe Emil Boc drept „omul care corespunde criteriilor mele”, la fel cum analfabetul Postelnicu corespundea criteriilor Elenei Ceauşescu. Nu voi descrie decât 4 aspecte ale cuvintelor înşiruite de Boc în Parlament pentru a exprima lipsa de conţinut:

a) pe mine nu a reuşit să mă convingă nimeni din Guvernul României de ce este urgentă modficarea Codului Muncii, atât de urgentă încât guvernul să sară peste Parlament a 11-a oară în 20 de luni, prin asumarea răspunderii. Nu a reuşit nici Boc. Argumentul că a reuşit să stabilizeze economia, chiar dacă ar fi adevărat, nu justifică în nici un fel să sară peste Parlament. Pentru că a sări peste Parlament (rezultat al votului popular) înseamnă a sări peste mine, ca alegător. Şi este a 11-a oară în 20 de luni. Acest guvern nu mă reprezintă. Acest guvern nu respectă nici parlamentul care l-a numit. Unde e urgenţa? În disponibilizarea a încă 100.000 de oameni?

b) „Am reuşit să stabilizăm economia….”. După o cădere de peste 10% şi o îndatorare de peste 30 de miliarde, dumneavoatră aţi reuşit un +0,1% falsificat în trimestrul IV? Atât aţi reuşit cu 30 de miliarde de EURO? Atât aţi reuşit cu triplarea datoriei publice? Să falsificaţi o creştere economică debilă?

c) Veniturile bugetare au cunoscut o traiectorie ascedentă…. Sigur, doar aţi majorat TVA, accize, impozite pe proprietate, aţi scumpit asigurările de sănătate, aţi dat drumul la inflaţie…. Adică, supraimpozităm. Dar cheltuielile domnilor? Aţi avut cel mai înalt nivel al cheltuielilor bugetare din istoria României şi tot ce aţi reuşit a fost să tăiaţi salariile, pensiile şi să plătesc taxe mai mare pentru orice?

d) Spuneţi că acela care are un loc de muncă are asigurări de sănătate, are asigurări de şomaj, are pensia asigurată. În fapt, nişte minciuni. Aceia care au un loc de muncă au în ciuda măsurilor luate de guvern (ce a fost stimulativ în tăierea salariilor şi majorarea TVA?). Şi, cât valorează asigurarea de sănătate pe care am plătit-o o dată prin reţinerea din salariu, am plătit-o a doua oară prin împrumutul de la FMI destinat achitării arieratelor din sănătate, şi o plătesc a 3-a oară prin coplată? Câtă valoare are? Zero domnilor. Zero. Câtă valoare are asigurarea de şomaj în condiţiile în care aţi zeciuit toate indemnizaţiile, de la cea pentru gravide la cea pentru şomeri? Câtă valoare are pensia asigurată de tine Boc sau de Botiş? Zero domnilor, zero.

Vreau să mai spun doar atât, la final, făcând apel nu la poezia citată de Boc(în fapt, o ilustrare a propriului discurs), ci la o altă poezie a lui Eminescu. Epigonii.

„Oamenii din toate cele fac icoane şi simbol

Numesc sfânt, frumos şi bine ce nimic nu însemnează

Împărţesc a lor gândire pe sisteme numeroase

Şi pun haine de imagini pe cadavrul trist şi gol”.

Asta este descrierea cea mai bună a guvernului României, corespunzătoare viziunii lui Traian Băsescu. „Admirabilii” colegi ai mediocrului Boc sunt Igaş – care şi-a luat bacalaureatul la 24 de ani, Udrea, Botiş, Ialomiţianu, Falcă, Gabriel Oprea. Aştia sunt admirabilii. Din punctul meu de vedere, nişte impostori. În fapt organele parazitare ale unui „cadavru trist şi gol”.\

sursa: Soviani’s Blog

Etichete:, , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: