Majoritatea indicatorilor macroeconomici comunicaţi pe parcursul săptămânii au prezentat evoluţii nefavorabile (în deteriorare comparativ cu perioada anterioară). Aceste evoluţii confirmă momentul dificil traversat de economia mondială şi exprimă premise nefavorabile pe termen scurt.
Sentimentul consumatorilor s-a deteriorat, atât în Statele Unite, cât şi în Europa, expresie a incertitudinilor macro-bursiere din ultima perioadă, determinate de intensificarea crizei finanţelor publice în rândul economiilor dezvoltate.
De asemenea, se acumulează semnalele nefavorabile la nivelul industriei prelucrătoare (considerată motorul procesului de relansare în urma primului val de criză). În Zona Euro industria prelucrătoare s-a contractat în august, conform indicatorilor PMI. Totodată, în Statele Unite, comenzile de bunuri de capital (exclus apărare şi aeronautică) au consemnat în iulie cea mai severă contracţie din ultimele 6 luni (1,5% m/m).
Nici economia Germaniei pare să nu fie ocolită de evenimentele recente din plan macro-bursier internaţional. După cvasistagnarea consemnată în trimestrul II, indicatorii de sentiment şi climatul de afaceri s-au deteriorat rapid în trimestrul III.
În acest context, de evoluţie mult sub potenţial, condiţiile la nivelul pieţei forţei de muncă se menţin precare (rata şomajului de peste 9% în Statele Unite şi de aproximativ 10% în Zona Euro).
Tensiunile din sfera finanţelor publice din economiile dezvoltate se menţin ridicate, iar pentru moment nu au fost identificate soluţii credibile (din punct de vedere al pieţelor financiare). Situaţia pare mult mai greu de rezolvat în Europa. Aceste tensiuni ar putea determina un scenariu de “hard-landing” pentru economia mondială (al doilea val de criză economico-financiară).
Prin urmare, băncile centrale au semnalat că sunt pregătite pentru a implementa noi măsuri monetare expansioniste, mai ales că în anii următori economiile dezvoltate vor trebui să implementeze ample procese de consolidare bugetară.
Statele Unite
Departamentul Comerţului a comunicat estimările cu privire la evoluţia economiei americane în T II. Ritmul de evoluţie a PIB-ului american a fost revizuit în scădere (de la 1,3% la 1% anualizat), evoluţie sub estimările analiştilor (1,1%). Consumul privat – principala componentă a PIB – a crescut pentru al 8-lea trimestru consecutiv, însă ritmul de evoluţie s-a temperat la 0,4% (anualizat) – cel mai redus de la finele anului 2009 (contribuţie de 0,3 p.p. la formarea economiei în primele 3 luni ale anului). Remarcăm evoluţia investiţiilor, cu o creştere de 8,7% (anualizat), în accelerare comparativ cu T1 (1,2%, anualizat) (contribuţie de 1,01 p.p. la formarea economiei în TII). De asemenea, cererea externă netă a contribuit pozitiv la formarea PIB-ului în perioada aprilie – iunie (0,09 p.p.): exporturile au crescut cu 3,1% (anualizat), în timp ce importurile au avansat cu doar 1,9% (anualizat). Pe de altă parte, consumul guvernamental a avut o contribuţie negativă la formarea economiei în T2 (-0,18 p.p.), consemnând un declin de 0,9% (anualizat). Totodată, stocurile au contribuit negativ la formarea PIB (-0,23 p.p.).
Sentimentul consumatorilor s-a deteriorat în august, exprimând prelungirea momentului nefavorabil traversat de economie. Indicatorul calculat deUniversitatea Michigan a scăzut de la 63,7 p. în iulie la 55,7 p. în august – nivelul minim din noiembrie 2008 (analiştii estimau un nivel de 55,8 p.). Această evoluţie a fost determinată de condiţiile dificile din piaţa forţei de muncă şi din piaţa imobiliară, precum şi de deteriorarea climatului macro-bursier internaţional în ultima perioadă (pe fondul intensificării crizei finanţelor publice în economiile dezvoltate). Componenta situaţia curentă a scăzut de la 75,8 p. în iulie la 68,7 p. în august. Componenta perspective de evoluţie pentru următoarele 6 luni s-a diminuat de la 56 p. în iulie la 47,4 p. în august. Pentru următoarele 12 luni consumatorii se aşteaptă la o inflaţie de 3,5%, în accelerare comparativ cu iulie (3,4%). Pentru următorii 5 ani americanii anticipează o inflaţie de 2,9%.
La nivelul industriei americane am asistat la o evoluţie mixtă a indicatorilor macroeconomici. Pe de o parte, industria prelucrătoare din Richmond s-a contractat în august. Indicatorul calculat de Rezerva Federală din regiune a scăzut de la -1p. în iulie la -10 p. în august (nivelul minim din iunie 2009). Această evoluţie confirmă momentul dificil traversat de industria americană, motorul procesului de relansare în urma primului val de criză economică.
Pe de altă parte, comenzile de bunuri de consum îndelungat s-au majorat în iulie cu 4% m/m (cel mai bun ritm din ultimele 4 luni şi peste estimările analiştilor (2%)), însă această evoluţie a fost determinată de componentele auto şi avioane. Evoluţia comenzilor din industria auto (avans lunar de 11,5% – cel mai bun ritm din ianuarie 2003) reflectă revenirea la normal a situaţiei după resimţirea consecinţelor cutremurului din Japonia din martie. Comenzile de avioane comerciale au avansat cu 43,4% m/m, după contracţia de 24% m/m din iunie. Excluzând componenta transport, comenzile au crescut cu doar 0,7% m/m. Cu toate acestea, comenzile de bunuri de capital ex. apărare şi avioane au scăzut cu 1,5% m/m (cel mai sever declin din ultimele 6 luni), în timp ce livrările de astfel de bunuri au crescut cu 0,2% m/m.
Indicatorii din piaţa imobiliară au continuat să surprindă nefavorabil, expresie a menţinerii unei situaţii critice. Vânzările de case noi au scăzut în iulie cu 0,7% m/m, până la 298 mii unităţi (anualizat) – nivelul minim din ultimele 5 luni. Analiştii estimau un nivel de 310 mii unităţi (anualizat). Scăderi importante au fost consemnate în Sud (7,4% m/m – cel mai sever declin din august 2010), Vest (5,9% m/m). La finele lunii iulie stocul de locuinţe din piaţă se situa la 165 mii unităţi (la ritmul actual al vânzărilor stocul poate fi lichidat în 6,6 luni). Preţul median de vânzare a caselor noi a crescut cu 4,7% y/y, până la 222 000 dolari.
Totodată, solicitările de credite ipotecare au scăzut cu 2,4% w/w, în săptămâna încheiată în 19 august. Evoluţia indicatorilor comunicaţi de Mortgage Bankers Association a fost determinată de majorarea costurilor de finanţare. Componenta refinanţare s-a contractat cu 1,7% w/w, în timp ce componenta cumpărări noi s-a diminuat cu 5,7% w/w (către nivelul minim din decembrie 1996). Prin urmare, ponderea refinanţărilor în totalul creditelor ipotecare s-a majorat la 79,8%. Rata medie de dobândă la creditele ipotecare pe 30 de ani a crescut de la 4,32% la 4,39%. Costul mediu al finanţării la creditele ipotecare pe 15 ani s-a majorat de la 3,47% la 3,56%.
De asemenea, preţurile caselor s-au contractat cu 5,9% y/y în T2 (cel mai sever declin din 2009) (0,6% q/q), conform datelor comunicate de Federal Housing Finance Agency. Cu toate acestea, în iunie preţurile caselor au crescut cu 0,9% m/m (declin de 4,3% y/y). Analiştii estimau un avans lunar de 0,2%.
Printre principalii factori de risc cu privire la evoluţia pieţei imobiliare se menţionează: nivelul ridicat al şomajului, stocul ridicat de locuinţe din piaţă, tendinţa de scădere a preţurilor caselor, nivelul ridicat al prescrierilor (în iunie aproximativ 6,5 milioane de locuinţe cumpărate prin credite ipotecare înregistrau întârzieri la plată sau se aflau în prescriere, conform datelorLender Processing Services), etc. În T2 stocul de locuinţe scoase la vânzare s-a situat la 3,7 milioane – maximul din T3 2010, conform datelor National Association of Realtors.
La nivelul pieţei forţei de muncă, solicitările de ajutor de şomaj au crescut cu 5 mii, până la 417 mii, în săptămâna încheiată în 20 august, evoluţie influenţată de conflictul de muncă de la Verizon (contribuţie de 8,5 mii). Analiştii estimau un nivel de 405 mii. Media mobilă de 4 săptămâni a crescut de la 403 500 la 407 500. Pe de altă parte, solicitările existente de ajutor de şomaj au scăzut cu 80 mii, până la 3,64 milioane, în săptămâna încheiată în 13 august (nivelul minim din septembrie 2008). Totodată, numărul persoanelor care beneficiază de ajutor prelungit de şomaj s-a redus cu 20,4 mii, până la 3,64 milioane, în săptămâna încheiată în 6 august.
În discursul susţinut la Jackson Hole Preşedintele Rezervei Federale, B. Bernanke, a menţionat că ritmul de evoluţie a economiei americane a dezamăgit aşteptările entităţii centrale după ieşirea din recesiune (în vara anului 2009). Cu toate acestea, Guvernatorul şi-a exprimat încrederea că economia americană va accelera în a doua jumătate a anului curent, în ciuda provocărilor pe termen scurt (din sfera imobiliară, a pieţelor financiare, a pieţei forţei de muncă etc). Totodată, Bernanke a considerat că potenţialul economiei americane nu a fost afectat de criza economico-financiară şi consecinţele acesteia: “… Although important problems certainly exist, the growth fundamentals of the United States do not appear to have been permanently altered by the shocks of the past four years … It may take some time, but we can reasonably expect to see a return to growth rates and employment levels consistent with those underlying fundamentals …”. În acest context, Bernanke a atras atenţia cu privire la rolul guvernului (prin politici bugetare coerente) de a susţine creşterea economică pe termen lung (subliniind importanţa proceselor de consolidare bugetară (credibile pe termen lung, fără a afecta însă creşterea economică pe termen scurt)): “… Most of the economic policies that support robust economic growth in the long run are outside the province of the central bank …”.
De asemenea, Bernanke a reiterat că FED dispune de mijloace suficiente pentru a susţine economia americană: “… The Federal Reserve has a range of tools that could be used to provide additional monetary stimulus …”. În acest context, Guvernatorul a precizat că Şedinţa de Politică Monetară din septembrie va fi prelungită cu 1 zi (pentru ample discuţii cu privire la starea şi perspectivele economiei americane şi posibilele măsuri de răspuns ale FED).
Zona Euro
Ritmul de evoluţie a industriei prelucrătoare şi a sectorului de servicii a decelerat în august, către nivelul minim din ultimii 2 ani. Această evoluţie confirmă momentul dificil traversat de economie, în contextul intensificării crizei finanţelor publice din regiune, dar şi a decelerării economiei mondiale. Indicatorul PMI Compozit a stagnat la 51,1 p. în august – nivelul minim din septembrie 2009 (analiştii estimau un declin până la 50 p.). Trebuie menţionat faptul că indicatorul PMI din industria prelucrătoare a scăzut sub pragul de 50 p. în august (49,7 p.) – semnalând starea de contracţie. La nivelul sectorului de servicii indicatorul PMI a scăzut de la 51,6 p. în iulie la 51,5 p. în august. În Germania (locomotiva Europei) indicatorul PMI din industria prelucrătoare a stagnat la 52 p. în august, în timp ce indicatorul PMI din sectorul de servicii s-a diminuat la 50,4 p. (nivelul minim din ultimele 25 luni).
Comenzile în industrie au scăzut în iunie, expresie a momentului dificil traversat de economie, în contextul resimţirii intensificării crizei finanţelor publice din regiune. Raportat la mai, comenzile s-au diminuat cu 0,7% m/m (analiştii estimau un avans lunar de 0,4%). Comenzile de bunuri intermediare au scăzut cu 5,3% m/m, în timp ce comenzile de bunuri de consum îndelungat s-au diminuat cu 3,4% m/m. Pe de altă parte, comenzile de bunuri de capital au crescut cu 4,1% m/m. Comparativ cu iunie 2010 comenzile s-au majorat cu 11,1%.
Sentimentul consumatorilor europeni s-a deteriorat în august, pe fondul resimţirii consecinţelor intensificării crizei finanţelor publice din regiune. Indicatorul calculat de Comisia Europeană a scăzut de la -11,2 p. în iulie la -16,6 p. în august (nivelul minim din august 2010) (analiştii estimau un nivel de -12,4 p.).
Ritmul de evoluţie a creditului neguvernamental a decelerat la 2,4% y/y în iulie (de la 2,5% y/y în iunie), pe fondul resimţirii crizei finanţelor publice din regiune. Masa monetară M3 a crescut cu 2% y/y.
În Germania sentimentul investitorilor s-a deteriorat în august, pe fondul resimţirii consecinţelor intensificării crizei finanţelor publice din Zona Euro şi din Statele Unite. Indicatorul calculat de Centrul de Cercetare Economică ZEW a scăzut de la -15,1 p. în iulie la -37,6 p. în august (nivelul minim din decembrie 2008). Analiştii estimau un nivel de -26 p.. Componenta situaţia curentă a scăzut de la 90,6 p. în iulie la 53,5 p. în august.
Totodată, climatul de afaceri s-a deteriorat în august, pe fondul decelerării economiei mondiale şi a resimţirii consecinţelor intensificării crizei finanţelor publice din Europa şi Statele Unite. Indicatorul calculat de Institutul de Cercetare Economică IFO a scăzut de la 112,9 p. în iulie la 108,7 p. în august (nivelul minim din iunie 2010). Analiştii estimau un nivel de 111 p.. Componenta situaţia curentă s-a diminuat de la 121,4 p. în iulie la 118,1 p. în august. Componenta perspective de evoluţie pentru următoarele 6 luni a scăzut de la 105 p. în iulie la 100,1 p. în august.
Sentimentul consumatorilor s-a deteriorat pentru a 6-a lună consecutiv în septembrie, expresie a preocupărilor cu privire la deteriorarea climatului macroeconomic mondial, în contextul intensificării crizei finanţelor publice din economiile dezvoltate. Indicatorul GKF a scăzut de la 5,3 p. în august la 5,2 p. în septembrie, însă s-a situat peste estimările analiştilor (5,1 p.). Componenta perspective de evoluţie pentru următoarele 6 luni a scăzut de la 44,6 p. în iulie la 13,4 p. în august (nivelul minim din iunie 2010). Totodată, componenta perspective de evoluţie a veniturilor s-a diminuat de la 34,6 p. în august la 27,6 p. în septembrie.
Marea Britanie
Economia a crescut cu 0,2% q/q în trimestrul II, conform estimărilor comunicate de Institutul de Statistică. Sectorul de servicii a consemnat un avans de 0,5% q/q. De asemenea, sectorul de construcţiii a crescut cu 0,5% q/q. Pe de altă parte, industria prelucrătoare s-a contractat cu 0,5% q/q. Comparativ cu T2 2010 PIB-ul britanic a avansat cu 0,7%.
Sentimentul consumatorilor s-a deteriorat în iulie, expresie a preocupărilor britanicilor cu privire la perspectivele macroeconomice dificile, în contextul deteriorării climatului macro-bursier mondial, dar şi a procesului de consolidare bugetară pe plan intern. Indicatorul calculat de Nationwide Building Society a scăzut de la 51 p. în iunie la 49 p. în iulie – nivelul minim din luna aprilie. Componenta perspective de evoluţie pentru următoarele 6 luni s-a redus cu 3 p., până la 67 p.. Componenta situaţia curentă a stagnat la 23 p.. Pentru piaţa imobiliară consumatorii britanici se aşteaptă la un declin al preţurilor caselor cu 0,4% în următoarele 6 luni.
Ca o confirmare a evoluţiei indicatorilor de sentiment din ultima perioadă, vânzările din comerţul cu amănuntul au scăzut în august către nivelul minim din mai 2010, conform datelor comunicate de Confederation of British Industry.
Pe de altă parte, la nivelul industriei am asistat la unele semnale de ameliorare, după declinul din trimestrul II: comenzile s-au majorat în august, conform datelor comunicate de Confederation of British Industry. Indicatorul a crescut de la -10 p. în iulie la 1 p. în august. Componenta comenzi de export s-a majorat de la -8 p. în iulie la 0 p. în august. Componenta stocuri a crescut cu 2 p. la 14 p. – nivelul maxim din decembrie 2009. Componenta producţie a avansat de la 6 p. la 13 p..
Trebuie menţionat faptul că recent Banca Angliei a redus previziunile cu privire la evoluţia economiei în 2011 (de la 1,9% y/y la 1,5% y/y) şi 2012 (de la 2,5% y/y la 2,2% y/y).
Japonia
Preţurile de consum (exclus alimente proaspete) au crescut în iulie cu 0,1% y/y, evoluţie peste estimările analiştilor (declin de 0,1% y/y). Recent, banca centrală a menţinut estimarea cu privire la inflaţia core în anul fiscal curent la 0,7% y/y.
sursa: Standard
Radu Zlati 
Comentarii recente