Pe parcursul săptămânii am asistat la o evoluţie predominant nefavorabilă a indicatorilor macroeconomici comunicaţi în economiile dezvoltate. Aceste evoluţii confirmă momentul dificil traversat de economia mondială (mai ales în contextul persistenţei crizei finanţelor publice) şi exprimă premise nefavorabile pe termen scurt.
Sentimentul consumatorilor s-a deteriorat, atât în Statele Unite, cât şi în Europa, expresie a incertitudinilor macro-bursiere din ultima perioadă, determinate de intensificarea crizei finanţelor publice în rândul economiilor dezvoltate.
De asemenea, se acumulează semnalele nefavorabile la nivelul industriei prelucrătoare (considerată motorul procesului de relansare în urma primului val de criză). În Zona Euro şi Marea Britanie industria prelucrătoare s-a contractat în august, conform indicatorilor PMI. Totodată, în Statele Unite, indicatorul ISM se apropie de nivelul care separă expansiunea de contracţie (însă evoluţia din august (încă în teritoriu pozitiv) a fost determinată de componenta stocuri, comenzile scăzând pentru a doua lună consecutiv).
Climatul se menţine critic în piaţa imobiliară americană (unul din focarele primului val de criză), în ciuda declinului costurilor de finanţare.
Nici economia Germaniei pare să nu fie ocolită de evenimentele recente din plan macro-bursier internaţional. Cererea externă a avut o contribuţie negativă la formarea PIB în T2 (-0,3 p.p.). Iar consumul privat s-a contractat cu 0,7% q/q, deşi rata şomajului se situează la nivelul minim din ultimele două decenii. Evoluţia consumului privat a fost determinată de incertitudinile macroeconomice (criza finanţelor publice) şi bursiere (volatilitate, oscilaţia cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi alte bunuri).
În acest context, de evoluţie mult sub potenţial, condiţiile la nivelul pieţei forţei de muncă se menţin precare (economia americană nu a creat locuri de muncă în august, iar rata şomajului s-a situat la 9,1%, în timp ce în Zona Euro rata şomajului a stagnat la 10% în iulie).
Iar declinul productivităţii muncii în Statele Unite nu exprimă premise de bun augur pentru trimestrele următoare.
Tensiunile din sfera finanţelor publice din economiile dezvoltate se menţin ridicate, iar pentru moment nu au fost identificate soluţii credibile (din punct de vedere al pieţelor financiare). Situaţia pare mult mai greu de rezolvat în Europa. Primele de risc (CDS-urile) Italiei şi Franţei au crescut semnificativ pe parcursul ultimelor două luni (peste 60%, respectiv peste 70%).
Aceste tensiuni ar putea determina un scenariu de “hard-landing” pentru economia mondială (al doilea val de criză economico-financiară).
Prin urmare, băncile centrale au semnalat că sunt pregătite pentru a implementa noi măsuri monetare expansioniste, mai ales că în anii următori economiile dezvoltate vor trebui să implementeze ample procese de consolidare bugetară. La Şedinţa de Politică Monetară din august FED a ancorat dobânda de referinţă la un nivel minim record până la jumătatea anului 2013. Iar Şedinţa din septembrie este aşteptată cu interes ridicat de pieţele financiare.
Statele Unite
Cheltuielile de consum au crescut în iulie cu 0,8% m/m (cel mai bun ritm din februarie, peste estimările analiştilor (0,5% m/m)). Ajustat de evoluţia preţurilor, consumul american a crescut cu 0,5% m/m (cel mai bun ritm din decembrie 2009). Veniturile personale s-au majorat cu 0,3% m/m. Prin urmare, rata de economisire a scăzut la 5% (de la 5,5%). Preţurile din consumul privat core au crescut cu 0,2% m/m (1,6% y/y).
Pe de altă parte, sentimentul consumatorilor s-a deteriorat în august, exprimând semnale nefavorabile pentru evoluţia economiei în a doua jumătate a anului curent. Indicatorul calculat de Conference Board a înregistrat cel mai sever declin din octombrie 2008, de la 59,2 p. în iulie la 44,5 p. în august (nivelul minim din aprilie 2009), situându-se sub estimările analiştilor (52 p.). Componenta situaţia curentă a scăzut de la 35,7 p. în iulie la 33,3 p. în august. Componenta perspective de evoluţie pentru următoarele 6 luni s-a diminuat de la 74,9 p. în iulie la 51,9 p. în august.
Industria prelucrătoare a crescut în august, însă ritmul de evoluţie s-a temperat (în apropiere de nivelul care separă expansiunea de contracţie). Indicatorul ISM Manufacturing a scăzut de la 50,9 p. în iulie la 50,6 p. în august, situându-se peste estimările analiştilor (48,5 p.). Această evoluţie (în teritoriu pozitiv) a fost determinată de componenta stocuri (creştere de la 49,3 p. în iulie la 52,3 p. în august). Pe de altă parte, componenta comenzi noi a scăzut pentru a doua lună consecutiv, în timp ce componenta locuri de muncă a înregistrat nivelul minim din noiembrie 2009 (51,8 p.).
Pe de altă parte, comenzile în fabrici au crescut în iulie cu 2,4% m/m (cel mai bun ritm din ultimele 4 luni) (analiştii estimau un avans de 2% m/m). Însă, această evoluţie a fost determinată de componentele automobile (cel mai bun ritm din ianuarie 2003, evoluţie determinată de normalizarea climatului la nivelul lanţurilor de producţie, afectate de cutremurul din Japonia) şi avioane (componentă volatilă).
Sectorul de construcţii a scăzut în iulie cu 1,3% m/m (cel mai sever ritm din ianuarie) (analiştii estimau un avans lunar de 0,2%). Segmentul construcţii publice a înregistrat un declin de 2,1% m/m (cel mai sever din 2011), în timp ce segmentul construcţii private a scăzut cu 0,9% m/m. Comparativ cu iulie 2010 sectorul a înregistrat o creştere de 0,1%.
La nivelul pieţei imobiliare am asistat la evoluţii predominant nefavorabile ale indicatorilor comunicaţi, expresie a menţinerii unui climat critic. Contractele de vânzare/cumpărare locuinţe au scăzut în iulie (pentru prima oară în ultimele 3 luni), cu 1,3% m/m, conform datelor communicate de National Association of Realtors. Analiştii estimau un declin de 1% m/m. În Sud contractele au scăzut cu 4,8% m/m. Pe de altă parte, în Vest s-a consemnat un avans de 3,6% m/m. Raportat la iulie 2010 numărul contractelor a crescut cu 10% y/y.
Totodată, solicitările de credite ipotecare au scăzut în ultima săptămână din august, deşi costurile de finanţare s-au diminuat. Conform datelor comunicate de Mortgage Bankers Association, solicitările de credite ipotecare au scăzut cu 9,6% w/w, în săptămâna încheiată în 26 august. Componenta refinanţare s-a depreciat cu 12,2% w/w. Pe de altă parte, componenta cumpărări noi a crescut cu 0,9% w/w. Rata medie de dobândă la creditele ipotecare pe 30 de ani s-a redus de la 4,39% la 4,32%. Costul mediu al finanţării la creditele ipotecare pe 15 ani a scăzut de la 3,56% la 3,49%.
Preţurile caselor au scăzut în iunie cu 4,5% y/y, conform indicatorilor calculaţi de S&P/Case Shiller. Analiştii estimau o scădere de 4,6%. Cel mai sever declin s-a înregistrat în Minneapolis (11% y/y), iar cel mai redus în Washington (1,2% y/y). Comparativ cu mai, preţurile caselor au scăzut cu 0,1%. În T2 preţurile caselor au scăzut cu 5,9% y/y (însă raportat la T1 s-a consemnat un avans de 0,1%).
O serie de factori de risc cu privire la evoluţia pieţei imobiliare: nivelul ridicat al şomajului, oferta ridicată de locuinţe din piaţă, nivelul ridicat al prescrierilor, etc.
La nivelul pieţei forţei de muncă am asistat la o evoluţie predominant nefavorabilă a indicatorilor macroeconomici, pe fondul resimţirii deteriorării climatului macroeconomic. Numărul de locuri de muncă a stagnat în august, evoluţie sub estimările analiştilor (care se aşteptau la o creştere cu 68 000 de locuri de muncă). În sectorul guvernamental numărul de locuri de muncă a scăzut cu 17 mii în august. Pe de altă parte, sectorul privat a creat 17 mii locuri de muncă, cel mai redus ritm din februarie 2010 (analiştii estimau un nivel de 95 mii). În industrie (motorul procesului de relansare în urma primului val de criză) numărul de locuri de muncă a scăzut cu 3 mii. În sfera serviciilor numărul de locuri de muncă a crescut cu 3 mii. Salariul mediu orar a scăzut cu 0,1% m/m, până la 23,09 dolari. Durata medie a săptămânii de lucru a scăzut la 34,2 ore. Rata şomajului s-a menţinut la 9,1%, evoluţie în linie cu estimările analiştilor. Rata under-employment a crescut la 16,2%.
Sectorul privat a creat 91 mii de locuri de muncă în august, conform Raportului ADP (evoluţie sub estimările analiştilor – 100 mii). În industria prelucrătoare numărul de locuri de muncă s-a redus cu 4 000. Pe de altă parte, numărul de locuri de muncă din sectorul de servicii a crescut cu 80 000. Cele mai multe locuri de muncă au fost create în companiile mici (58 mii). Companiile medii şi cele mari au creat 30 mii, respectiv 3 mii locuri de muncă.
Totodată, numărul anunţurilor de concedieri a crescut cu 47% y/y, până la 51 114 în august, conform datelor Challenger, Gray & Christmas. Cele mai multe anunţuri de concedieri au fost înregistrate în sectoarele guvernamental, financiar şi comerţ cu amănuntul.
Pe de altă parte, solicitările de ajutor de şomaj au scăzut cu 12 mii, până la 409 mii, în săptămâna încheiată în 27 august (analiştii estimau un nivel de 410 mii). Solicitările existente de ajutor de şomaj au scăzut cu 18 mii, până la 3,74 milioane, în săptămâna încheiată în 20 august. Cu toate acestea, numărul persoanelor care beneficiază de ajutor prelungit de şomaj a crescut cu 38 mii, până la 3,68 milioane, în săptămâna încheiată în 13 august.
Productivitatea muncii a scăzut în T2 cu 0,7% anualizat, cel mai sever ritm din T4 2008 (analiştii estimau un declin la un ritm anualizat de 0,5%). În industria prelucrătoare productivitatea muncii a scăzut la un ritm anualizat de 1,5% în T2, cel mai sever declin din T4 2008. Raportat la T2 2010 productivitatea muncii a crescut cu 0,7%. Costul unitar al muncii a crescut la un ritm anualizat de 3,3%, evoluţie peste estimările analiştilor (2,4%, anualizat). Comparativ cu T2 2010 costul muncii a crescut cu 1,9%.
Rezerva Federală a publicat Stenograma Şedinţei de Politică Monetară din august. În cadrul Şedinţei membrii Comitetului de Politică Monetară au dezbătut metode de revigorare a economiei şi a pieţei forţei de muncă. Unii Guvernatori au adus în discuţie noi posibile măsuri de stimulare a economiei, cum ar fi noi programe de cumpărare de titluri de stat sau majorarea perioadei de maturitate a obligaţiunilor din portofoliu. Însă, alţi Guvernatori au considerat că astfel de măsuri nu vor susţine economia, putând în schimb să alimenteze presiuni inflaţioniste. Cu toate acestea, Comitetul de Politică Monetară a conştientizat climatul macroeconomic dificil şi riscurile pe termen scurt: “… Many participants saw increased downside risks to the outlook for economic growth …”. De altfel, FED a redus previziunile cu privire la evoluţia economiei în a doua jumătate a anului curent. Pentru a revigora economia FED a decis în august ancorarea dobânzii de referinţă la un nivel minim record până la jumătatea anului 2013.
Zona Euro
Sentimentul economic s-a deteriorat în august, pe fondul crizei finanţelor publice din regiune. Indicatorul calculat de Comisia Europeană a consemnat cel mai sever declin din decembrie 2008, de la 103 p. în iulie la 98,3 p. în august (nivelul minim din mai 2010). Analiştii estimau un nivel de 100,2 p.. La nivelul industriei prelucrătoare indicatorul a scăzut de la 0,9 p. în iulie la -2,9 p. în august. În sectorul de servicii indicatorul s-a diminuat de la 7,9 p. în iulie la 3,7 p. în august. Totodată, indicatorul de sentiment la nivel de consumator a scăzut de la -11,2 p. în iulie la -16,5 p. în august.
Industria prelucrătoare s-a contractat în august, în contextul intensificării crizei finanţelor publice din regiune. Indicatorul PMI a scăzut de la 50,4 p. în iulie la 49 p. în august. Componenta comenzi noi a scăzut în august spre nivelul minim de mai bine de 2 ani (subcomponenta comenzi de export a scăzut pentru a 2-a lună consecutiv). În Germania indicatorul PMI s-a redus la 50,9 p. (componenta comenzi de export a consemnat cel mai sever declin din statele membre ale uniunii monetare). În Franţa şi Italia indicatorul PMI a semnalat contracţia industriei prelucrătoare (pentru prima oară din iunie 2009, respectiv septembrie 2009).
Inflaţia s-a situat la 2,5% în august, conform estimărilor preliminare ale Eurostat.
La nivelul pieţei forţei de muncă, numărul de şomeri a crescut cu 61 mii în iulie, până la 15,8 milioane. Rata şomajului a stagnat la 10%, expresie a condiţiilor dificile din piaţa forţei de muncă (ca urmare a deteriorării climatului macroeconomic, în contextul persistenţei crizei finanţelor publice din regiune). Cea mai ridicată rată a şomajului se înregistrează în Spania (21,2%), iar cea mai redusă în Austria (3,7%).
În Germania PIB-ul a crescut cu 0,1% q/q în T2 (2,8% y/y). Cererea externă netă a avut o contribuţie negativă la formarea economiei (-0,3 p.p.), dat fiind că exporturile au crescut cu 2,3% q/q, în timp ce importurile au avansat cu 3,2% q/q. Contribuţie negativă a avut şi consumul privat, principala componentă a PIB (declin de 0,7% q/q). Pe de altă parte, investiţiile şi consumul guvernamental au avut contribuţii pozitive la formarea economiei. Investiţiile de capital au crescut cu doar 0,3% q/q, în decelerare de la 4,5% q/q şi sub estimările analiştilor (0,8%). Consumul guvernamental s-a majorat cu 0,2% q/q, evoluţie peste estimările analiştilor (declin de 0,1% q/q).
Vânzările din comerţul cu amănuntul au stagnat în iulie, după avansul de 4,5% m/m din iunie. Analiştii estimau un declin de 1,5% m/m. Raportat la iulie 2010 vânzările au scăzut cu 1,6%.
Numărul de şomeri s-a redus pentru a 26-a lună consecutiv în august, cu 8 mii, până la 2,95 milioane (analiştii estimau un declin cu 10 mii). Rata şomajului s-a menţinut la 7%, nivelul minim de la reunificarea din 1991.
Preţurile de consum au crescut în august cu 2,4% y/y (conform datelor preliminare), în decelerare comparativ cu nivelul de 2,6% y/y din iulie şi sub estimările analiştilor (2,5% y/y). Această evoluţie a fost determinată de declinul componentelor volatile (alimente şi energie). Raportat la iulie preţurile de consum au scăzut cu 0,1%.
Germania a înregistrat în semestrul I un deficit bugetar de 0,6% din PIB, cel mai redus nivel din prima jumătate a anului 2008. Veniturile din taxe au crescut cu 8,5% y/y, în timp ce cheltuielile bugetare au avansat cu doar 0,3% y/y.
În Italia rata şomajului s-a menţinut la 8% în iulie, nivelul minim din ultimii 2 ani, evoluţie susţinută şi de accelerarea economiei în T2 (la 0,3% q/q, de la 0,1% q/q). Rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) s-a situat la 27,6%.
Marea Britanie
Sentimentul consumatorilor s-a deteriorat pentru a 3-a lună consecutiv în august, expresie a climatului macroeconomic dificil (în contextul deteriorării perspectivelor de evoluţie a economiilor europene (principalul partener comercial), dar şi a procesului de consolidare bugetară pe plan intern). Indicatorul calculat de GFK a scăzut cu 1 p., până la -31 p.. Componenta perspective de evoluţie a economiei în următoarele 12 luni a scăzut cu 4 p., până la -31 p..
Industria prelucrătoare s-a contractat în august, pe fondul deteriorării climatului macroeconomic extern (cu impact nefavorabil pentru cererea externă), dar şi a programului de consolidare bugetară pe plan intern. Indicatorul PMI a scăzut de la 49,4 p. în iulie la 49 p. în august, nivelul minim din ultimele 26 luni (evoluţie în linie cu estimările analiştilor). Componenta comenzi noi a scăzut la cel mai rapid ritm din ultimii 2 ani şi jumătate, în timp ce componenta locuri de muncă s-a contractat pentru prima oară în ultimele 17 luni.
Sectorul de construcţii a crescut în august la cel mai redus ritm din ultimele 8 luni, pe fondul reducerii cererii, în contextul climatului macroeconomic dificil. Indicatorul PMI a scăzut de la 53,5 p. în iulie la 52,6 p. în august. Componenta comenzi noi a consemnat cel mai redus nivel din ianuarie.
Preţurile caselor au scăzut pentru a 4-a lună consecutiv în august, cu 0,1% m/m, conform indicatorilor Hometrack. Această evoluţie a fost determinată de declinul cererii de locuinţe (cu 1,2% m/m). Raportat la august 2010 preţurile caselor s-au contractat cu 3,7%.
Japonia
Producţia industrială a crescut cu 0,6% m/m în iulie, cel mai redus ritm de evoluţie din martie (luna în care s-a produs cutremurului). Analiştii anticipau o creştere a producţiei industriale cu 1,4% m/m. Producţia de componente electronice şi dispozitive a scăzut cu 3,4% m/m, cel mai sever declin din ultimele 3 luni. În sectorul echipamente de transport producţia a crescut cu 5,3% m/m, în decelerare raportat la ritmul de 19,5% m/m din iunie.
Vânzările din comerţul cu amănuntul au crescut cu 0,7% y/y în iulie, evoluţie sub estimările analiştilor (1,3% y/y).
Numărul de locuri de muncă a scăzut cu 40 mii în iulie. Rata şomajului a crescut la 4,7% în iulie, situându-se peste estimările analiştilor (4,6%).
sursa: Standard
Radu Zlati 
Comentarii recente