Cotidianul – „Moţiunea de cenzură” a CCR: Comasarea şi votul prin corespondenţă, imposibile

Decizia CCR trimite guvernul în corzi şi obligă să fie respectate principiile democratice ale UE. Toate modificările legislative făcute prin angajarea răspunderii guvernului din decembrie 2011 sunt anulate. Judecătorii care au avut opinii concurente se pare că nu ştiu ce au judecat.

Guvernul trebuie să demisioneze

Prin Decizia CCR nr.51 din 25 ianuarie 2012, întreaga lege privind comasarea alegerilor a fost declarată ca fiind neconstituţională. Formularea CCR este fără echivoc şi nu lasă loc la interpretări: „Constată că Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea titlului I al Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali este neconstituţională. Definitivă şi general obligatorie”.

Dacă CCR ar fi desfiinţat integral o lege adoptată de Parlament conform procedurilor uzuale de legiferare, în acest caz, nu ar fi existat consecinţe în privinţa parlamentarilor. Legea desfiinţată de CCR are însă un caracter aparte: nu a fost adoptată prin procedurile uzuale ci prin angajarea răspunderii guvernului. Dacă moţiunea de cenzură depusă de USL ar fi trecut, atunci guvernul se considera, de drept, demisionat. Decizia CCR confirmă ad-literam toate susţinerile USL din cadrul moţiunii de cenzură şi desfiinţează legea integral. În aceste condiţii, decizia CCR reprezintă practic votul pozitiv al moţiunii de cenzură. Mai mult, prin decizia CCR, toate modificările aduse altor legi – cea a alegerilor parlamentare, cea a alegerilor locale, statutul aleşilor locali şi cea a administraţiei publice locale devin nule, şi respectivele acte normative rămân la forma lor de dinainte de angajarea răspunderii. Într-un stat cu adevărat democratic, un guvern învins precum guvernul Boc în 25 ianuarie 2011, ar trebui să demisioneze. Până în prezent, nu există vreun semnal în acest sens.

Comasarea a devenit imposibilă

Din două motive comasarea devine imposibilă. În primul rând pentru că nu se pot prelungii în 2012 mandatele aleşilor locali. Dispozitivul CCR mai dă o lovitură guvernului: comasarea alegerilor devine imposibilă în acest an. Iată ce spune textul CCR: „legiuitorul este liber să redimensioneze, printr-o lege nouă, durata mandatelor funcţiilor de conducere în alt fel decât legea în vigoare, dar numai pentru viitor, nu şi pentru mandatele în curs, altfel ar însemna să nesocotească regula neretroactivităţii legii, care este normă de nivel constituţional…”. Cum se „traduce” această formulare?. Practic, prin lege se poate deroga de la Legea administraţiei publice locale şi se pot prelungi şi în afara situaţiilor de război sau catastrofă. Numai că o astfel de derogare se poate face pentru aleşii locali din mandatul următor, nu pentru cel în curs de desfăşurare, din cauză că se încalcă principiul constituţional al neretroactivuităţii legii. Concret, pentru mandatul 2008-2012 al aleşilor locali, derogarea şi implicit prelungirea mandatelor devine imposibilă. Drept urmare, alegerile locale se vor desfăşura în 2012 în luna iunie. Eventual, guvernul poate decide în luna mai 2012, prin lege, ca primarii, consilierii locali şi judeţeni, preşedinţii de consilii judeţene ce vor fi aleşi în luna iunie să aibă mandate prelungite în 2016. Dar a lua o astfel de decizie acum, nu este doar nejustificată, ci şi absurdă.

În al doilea rând, comasarea nu este posibilă pentru că alegerile parlamentare nu pot fi „aduse” în iunie 2012. Pentru simplul motiv că nu permite Constituţia, care prevede expres durata mandatului senatorilor şi deputaţilor, care se încheie în luna noiembrie. Se impune totuşi o întrebare: dacă se ajunge la alegeri anticipate este posibilă comasarea în luna iunie. Răspunsul este dat tot de decizia CCR şi este unul negativ. Următoarea formulare – „… Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor…” – relevă posibilitatea ca unii alegători să se afle în imposibilitatea fizică de a vota în cazul comasării alegerilor, ceea c ear echivala cu anularea dreptului constituţional de a alege.

De asemenea dacă ar fi comasate alegerile, „Curtea mai reţine că organizarea la aceeaşi dată a celor două categorii de alegeri determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art.37 din Constituţie. Aceasta întrucât există situaţii în care un candidat care nu a câştigat un mandat de ales local (primar sau preşedinte de consiliu judeţean), să-şi exprime dorinţa de a participa la alegerile naţionale pentru un mandat de parlamentar (deputat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care se desfăşoară la date diferite”. Rezultă deci că „instituţia” comasării este total respinsă de CCR, deci în cazul în care se ajunge la anticipate, acestea se pot desfăşura fie înainte, fie după alegerile locale.

Adio vot prin corespondenţă

Visul lui Teodor Baconschi de a aduce 1 milion de voturi din diaspora pentru PDL este năruit de decizia CCR. Nimeni nu a acordat o importanţă deosebită următoarei formulări din dispozitivul CCR: „În cadrul preocupărilor de revizuire a legislaţiei electorale, o atenţie sporită trebuie acordată posibilităţii cetăţenilor români cu drept de vot care domiciliază în străinătate de a-şi exercita dreptul de vot, în cadrul unei proceduri speciale, care să se desfăşoare în corelare cu orele oficiale ale României între care se desfăşoară procesul de votare”. Ultima teză – corelarea cu orele oficiale ale României – anulează practic votul prin corespondenţă, pentru că procedurile presupun desfăşurarea acestuia pe parcursul a minim trei zile. Mai mult, această formulare invederează oficiilor consulare şi ambasadelor din SUA, Canada, Australia, Japonia ş.a., să programeze votarea în intervalul orar 07.00 – 21.00 după ora României, indiferent de orele locale. Aceasta pentru a nu fi înfluenţa rezultatele votului din ţară.

Ce se va întâmpla în continuare

Dacă o lege este complet desfiinţată de Curtea Constituţională, există două soluţii: se reface în totalitate sau este casată, mai ales dacă există o lege în vigoare privind domeniul respectiv. Eventual această a doua soluţie are o subvariantă şi anume aducerea unor corecţii strict necesare legislaţiei existente. A reface în totalitate legea alegerilor nu este o soluţie agreată de CCR, care în dispozitiv arată că trebuie respectate (chiar dacă nu au putere juridică obligatorie) o serie de recomandări ale unor organisme europene care aratî că modificarea legislaţiei electorale cu un an înaintea datei alegerilor nu este oportună. CCR recomandă adoptarea unui Cod Electoral complex, care să reglementeze toate tipurile de alegeri. Un astfel de cod există, a fost elaborat în toamnă de către Autoritatea Electorală Permanentă şi se află în sertarul Robertei Anastase la Parlament. Utilizarea acestui Cod Electoral se impune, mai ales că CCR a arătat că AEP este organismul îndriduit să aducă corecturi colegiilor uninominale, ceea ce AEP a şi făcut.

Etichete:, , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: