Observ, și nu de dată recentă, anumite luări de poziție împotriva candidaturilor oamenilor politici undeva în afara zonei lor de reședință (localitate natală, zonă de formare profesională, etc). Pe ideea ”nu-l vrem, pentru că nu este de al nostru.”
Nu voi aborda problematica din punct de vedere al psihologiei sau al antropologiei culturale. Spirite sensibile s-ar putea simți tulburate. Nici nu voi aprofunda ce înseamnă ”al nostru”: dacă electoratul român este în primul rând ”român” și doar după aceea tulcean, bucureștean, clujean sau gherlean. Dacă trăim în secolul XXI, al satului global, sau în secolul XVI, când locuitorii satelor priveau chiondorâș peste lesa de nuiele ce le împrejmuia islazul, către locuitorii satului învecinat.
Voi specifica doar că legiuitorul, în marea sa înțelepciune, a diferențiat destul de clar alegerile locale (unde, pentru a putea participa la alegeri, trebuie să faci dovada rezidenței permanente în colegiul unde ești nominalizat pe listele de candidați) de alegerile parlamentare (unde nu trebuie să faci această dovadă). Și nu fără temei. Parlamentarul nu este doar reprezentantul celor care îl votează, cetățenii din colegiul de deputat sau senatorial respectiv; parlamentarul este reprezentant al națiunii române. Al poporului român în ansamblul său. Așa încât problema localității natale a celui ales ar trebui să aibă o relevanță minoră. Că nu este așa, este doar dovada unei relative încrâncenări în ceea ce s-ar putea denumi ”patriotism local”. Bun și el, precum un vin ales, dacă este folosit în proporții decente.
Foarte rar spre niciodată parlamentarul se va vedea pus în fața unei inițiative legislative care să privească în mod direct și nemijlocit colegiul său. Problemele la nivel de colegiu nu se tratează prin legi votate în Parlament ci prin acte adminstrative emise de Guvern sau de către autoritățile locale. Ori aceste acte nu au nimic cu activitatea propriu-zisă a parlamentarului român, alta decât, eventual, cea de lobby (dar atenție – activitatea de lobby nu este încă legiferată în România, iar parlamentarul care încearcă să facă ceva pentru colegiul său apelând la o relație directă cu un reprezentant guvernamental riscă să fie obiect de anchetă judiciară, dacă ar fi să ne luăm după lege…) În consecință, cunoașterea directă și aprofundată, rod al unor interacțiuni pe parcursul mai multor decenii între parlamentar și viața social-economică și culturală dintr-un anumit colegiu îl ajută pe acesta prea puțin sau mai deloc în activitatea sa legislativă.
Așa încât atunci când propunem sau alegem un candidat pentru o poziție în Parlament nu ar trebui să ne întrebăm (sau, oricum, aceasta să fie una dintre ultimele întrebări pe care să ni le punem) ”unde s-a născut” ci ”poate el să ne reprezinte interesele locale și naționale cu cinste, demnitate și pricepere”?
Radu Zlati 
Daca toata demonstratia este corecta atunci concluzia se impune. Impartirea pe colegii electorale este un non sens iar alegerile parlamentare ar trebui sa se faca pe vot politic pe liste unice, depuse de partide la nivel national. Cred ca e un pic extrem si chiar daca u trebuie sa locuiesti in colegiul respectiv asta nu inseamna ca ar fi normal ca acei candidati sa provina din sanul colectivitatii.
ApreciazăApreciază
hm… cred că mergi prea departe cu demonstrația. Eu doar vroiam (să vedem cum îmi iese partea a doua) să demonstrez că este ne-la-locul-ei ideea că cineva venit din afara colegiului ar trebui respins, ab initio. Că politica este o chestiune de personalități și de programe, iar nu de vize de domiciliu (asta dacă vorbim despre politica la nivel parlamentar).
Dacă mă întrebi, ca sistem de vot aș prefera listele de partid, sau eventual vot uninominal pe lista de partid (alegatorul ăși pune ștampila pe cine dorește, dar de pe o listă prezentată de către partid). Dar sistemul este, recunosc, complicat.
ApreciazăApreciază
La blogul prieten a lui Cepeca am avut o lunga discutie contradictorie pe tema candidaturilor uninominale USL, pornind de la oripilarea mea la vazul candidatului din colegiul meu, PDListul sub acoperire PSD Gabriel Mutu.
Selectez doar unul dintre comentarii care reflecta parerea mea despre votul uninominal:
http://craciunvflorin.blogspot.ro/2012/10/cui-foloseste.html
„Eu cred ca votul uninomial este o mare eroare sociala, asa cum arata si Transildania de multa vreme. Principiul ca legatura ar fi mai directa cu alegatorul si ca parlamentarul ar fi mai atent mi se pare o ipoteza lipsita de fundament; oricine isi poate „face plinul” 4 ani. Nu se mai alege pe urma. Ei si? Prinde orbul, scoate-i ochii!
Nu, votul ar trebui sa fie politic 100%, pe lista, pe echipa si program asumat ca sa stim limpede cine e responsabilul. Adica indivizii pot disparea politic lasand electoratul cu ochii in soare pe cand partidele raman ca organizatie. Deci, fiind de cursa lunga, partidul poate la o adica sa fie sanctionat pentru greseli.
In cazul de fata eu asta spun. Ca vad o greseala impardonabila iar formatiunea sa-si asume costurile. Noi toti ar trebui sa ne manifestam asa, sa ne eliberam din sclavia lui „ceilalti sunt mult mai rai” si sa sanctionam la vot orice greseala. Sa-i facem sa fie responsabili cand aleg niste candidati, pozitii publice, programe gaunoase etc. PE TOTI acei care gresesc. Adica ce? Asa amarat e PSD in sectorul 6 incat nu gaseau un om integru si nu un traseist odios care-i mai si scuipa cu prea putin timp in urma? Ce-mi spune asta? Ca eu, votand un asemenea jegos in cloegiul mei si ajutand la alegerea lui „pentru binele colectiv” iluzoriu nu voi face decat sa obtin o infrangere in victorie. Caci tot pe licheaua portocalie o voi alege, cu alta cravata.
Nu ma sfiesc sa afirm ca aici e un blat. Asta e omul lui Poteras iar Poteras a fost omul lui Manescu. Am spus si am tot spus. De ce nu si-a cerut scuze Rares Manescu pentru ca l-a facut pe Poteras Primar in 2004 (ca tot el era sef de filiala care l-a nominalizat atunci)? Si atunci am obtinut tot o infrangere in victorie caci si atunci am votat „omul partidului” si am pus in functie o increngatura de tip serparie. Eu asta spun, manariile si blaturile incep sa ma enerveze si n-am alta maniera de manifestare in acest sens. Inca o data. N-AVEA PSD UN OM INTEGRU IN SECTORUL 6? Nu trebuie a fiu circumspect cand vad panza de paianjen in care ne prindem din ce in ce mai tare cu cat ne smucim ai mult? Indiferent de sistemul de vot, sa ne uitam si la oamenii in care ne punem increderea. ”
Include cumva si chestiunea localismului. Daca se merge pe ideea asta gresita a uninominalului atunci candidatii ar trebui totusi sa fie locali. In situatia asta filtrul este cetateanul. Cand e lista, filtrul si raspunderea selectiei pare mai bine repartizata si pe partid caci e posibil ca unul sa nu-mi placa dar sa votez lista pentru program si restul. Cand ai ori-ori, alegerea e evident. Nu-l stii, nu-ti place, n-ai incredere? Probabil ca nu-l votezi chiar daca e din sanul grupului de-l sustii. Mi s-a intamplat. Si iata, o sa mi se intample din nou.
ApreciazăApreciază