Poncifele propagandei anti-Referendum: ”Referendumul este al PSD-ului”

Motto: NU sunt pesedist, NU susțin PSD sau pe Dragnea.
Sunt membru PNL și susțin Referendumul

”Referendumul este al PSD/Dragnea, nu vă duceți la vot ca să nu întăriți PSD/Dragnea”. Este unul dintre argumentele cele mai vehiculate acum în social-media. El sună cam așa:

ipoteza 1 PSD susține Referendumul.
ipoteza 2 Guvernul PSD-ALDE va organiza Referendumul.

ipoteza 3 Dragnea presează în vederea organizării Referendumului, deoarece el și partidul se află în cădere de popularitate. 
___________________________________________________________________________________________________________________________________________
concluzie Participarea și un vot pozitiv la Referendum înseamnă un vot dat lui Dragnea și PSD și le va consolida poziția

În fapt, inițiativa pentru modificarea art. 48 al. 1 din Constituție a luat naștere în anul 2015. În primăvara anului 2016, odată cu definitivarea strângerii de semnături, inițiativa a fost depusă la Senat. De abea ulterior partidele politice parlamentare au început să își precizeze poziția față de această inițiativă. Mai întâi PSD, apoi Partidul Național Liberal, au semnat protocoale de colaborare cu Coaliția pentru Familiea, organizația-umbrelă ce a asumat public inițiativa; aceste protocoale prevedeau sprijin parlamentar în vederea sprijinirii inițiativei în parcursul său legislativ. CONCLUZIE: nu doar PSD susține Referendumul. PNL (și, s-a văzut în Parlament, la votul final din Senat) PMP și UDMR îl susțin și ele. PNL și-a asumat chiar în scris, sub semnătură, acest sprijin.

Adevărat, ca imagine publică PSD și Dragnea par a câștiga în urma organizării Referendumului. Iar validarea Referendumului pare că va întări imaginea PSD și a lui Dragnea. Tot atât de adevărat, în special în aceste zile, Dragnea pare a avea nevoie disperată de un vânt din pupa, fiind contestat puternic în propriul partid. Dar toate acestea rămân adevărate doar în măsura în care toate celelalte partide democratice, care în fapt susțin Referendumul, nu asumă public, răspicat, clar, ferm, această susținere; și nu își îndeamnă membrii și simpatizanții să participe la Referendum și să voteze în favoarea inițiative. Cazul PNL este revelator, și dureros (cel puțin pentru mine). Solida prostie a liderilor PNL din 2016 a făcut ca aceștia să ignore (în fapt, să refuze) propunerea mea ca PNL să se implice în strângerea de semnături, alături de CpF, în primăvara acelui an; aceeași prostie a făcut ca PNL să semneze un acord cu CpF doar târziu, în antecamera alegerilor parlamentare, și după ce PSD încheiase deja un acord. Astfel, pe de o parte, PNL nu și-a respectat o chestie care ținea de ideologia sa liberal-consevatoare (sprijinirea familiei și a valorilor tradiționale) dar a pierdut și o importantă oportunitate politică: să ia fața PSD-ului în această privință, și să deschidă o punte de comunicare eficientă și cu potențial mare de câștig cu cea mai importantă mișcare civică din România, dintotdeauna. Dacă Gorghiu și Blaga m-ar fi ascultat în martie 2016, azi acest poncif ”PSD susține Referendumul” nu ar fi existat, iar conducerea PNL nu ar trebui să facă echilibristică între dorința reală a marei majorități (cca 80% dintre sprijinitoii PNL sprijină, de asemeni, Referendumul) a membrilor și simpatizanților și temerea ca o minoritate (minoritate, dar extrem de vocală) să acuze un ”pact PNL-PSD”, ”supraviețuirea USL” și alte prostioare de care este plină propaganda anti-PNL. SOLUȚIA, după mine, constă pe de o parte în sprijinirea clară de către PNL a Referendumului dar și prin repetarea până la saturație, de către vectorii săi de imagine, că asta nu înseamnă (nici pentru PNL nici pentru liberalii ce vor participa la vot) că noi sprijinim, în vreun fel, PSD și liderul său, un condamnat penal. Asta, în ceea ce ne privește pe noi. Desigur, CpF ar putea face de asemeni clar faptul că inițiativa nu aparține PSD și că nu a fost între timp tranzacționată către acest partid, în schimbul voturilor din Parlament, și tema Referendumului.

Un contra-argument la ponciful de azi, în oglindă, ar putea fi următorul: dacă toate formalitățile legale ar fi îndeplinite, tot un guvern PSD-ALDE ar organiza și Referendumul susținut de către USR. Mai mult, fără voturile PSD-ALDE (adică: sprijinul parlamentar al acestor partide) Referendumul nu ar putea avea loc. Înseamnă, pentru numeroșii mei prieteni din social media, care promovează campania ”Fără penali în funcțiile publice”, că aceștia nu vor merge la Referendumul cerut de USR, pe motiv că PSD îl organizează?

PS Este foarte interesant, și voi repeta această observație la finalul tuturor articolelor mele dedicate Referendumului, că cei ce contestă inițiativa CpF nu atacă niciodată (sau doar cu caracter de excepție) argumentația adusă de către autorii inițiativei legislative (poate fi lecturată, aici).
PS1 Evident că pentru PSD Referendumul este o oportunitate politică și este valorificat (cinic dar inteligent) ca atare. Pentru PNL Referendumul ar trebui să fie un punct de conștiință și oportunitate politică totodată. Oportunitatea politică a fost pierdută, după cum arătam mai sus, în 2016. Iar acum PNL riscă să piardă și examenul de conștiință.
PS2 Nu am menționat, printre partidele democratice, USR. În fapt încep să reconsider acest partid, în calitatea sa de partid democratic. Să susții că ești democrat dar să recomanzi boicotarea referendumului, cea mai democratică formă de exprimare a democrației, este o contradicție în sine. Atât, USR nu merită mai mult. Deocamdată.
PS3 Nu Referendumul îl va salva pe Dragnea, ci o sentință de achitare în dosarul Bombonica, sau o lege de grațiere și amnistiere. Mutarea dezbaterilor publice pe tema Referendumului nu înseamnă decât o gură de aer dată lui Dragnea. Sper că cei ce susțin că sunt opozanții lui Dragnea sunt conștienți de acest fapt și o lasă cu propaganda anti-CpF și anti-Referendum mai moale. Cred că nu cei ce dorim modificarea art. 48 suntem dușmanii binelui României, ci  Dragnea & Co; dar și cei care, luptându-se cu noi, cred că se luptă cu Dragnea. Cu sau fără voia lor, aceștia fac, de fapt, jocul lui Dragnea.

Etichete:, , , , , , , , ,

9 comentarii pe “Poncifele propagandei anti-Referendum: ”Referendumul este al PSD-ului””

  1. pozeDECAT 15 septembrie 2018 la 3:54 PM #

    Acest referendum este o cheltuiala inutila si nu este decat o confrmare ca Romania, precum Grecia sau alte tari in care biserica ortodoxa este ultra majoritara, este o zona de fundamentalism religios. Decat referendumul asta, eu as merge pe o alta panta de fundamentalism si as face un referendum pentru a interzice dreptul de vot celor care n-au absolvit o scoala. Asta cu familia nu este decat o interferenta in viata unor oameni care, in realitate, nu-mi fac mie niciun rau prin orientarea lor sexuala care nici nu ma priveste. Nu inteleg cu ce se incarca statul, ca expresie a interesului public, prin recunoasterea unor drepturi pentru o minoritate. Inutil, opresiv, motiv pentru care voi merge la vot ca sa fiu impotriva fundamentalismului.

    Apreciază

    • Radu Zlati 15 septembrie 2018 la 5:29 PM #

      mă miră atitudinea dvstră, apropo de ”cheltuială inutilă”. Promit să scriu ceva despre asta, în viitorul articol. Cât despre inițiativa dvstră, mă tem că nu ar fi acceptată de CCR, dar puteți încerca. Last but not least: cu ce interferă modificarea art. 48 în viața unor oameni? Mai mult decât interferă acum, și nu am auzit pe cineva săse lege de gard, până în prezent, că statul român interferă în prezent în viața sexuală a cuiva.

      Apreciază

      • pozeDECAT 15 septembrie 2018 la 9:37 PM #

        Interferenta este de alt tip. Referendumul vine ca o reactie la solicitarea unor homosexuali de a li se recunoaste in Romania casatoria lor din alta tara. Asa cred ca e firul evenimentelor, asa cred ca a pornit campania. Prin urmare, referendumul a pornit ca o reactie de a li se inchide acestora o cale spre recunoasterea unor drepturi obtinute in alte parti. Adica este un referendum de a restrictiona dreptul unora de a li se recunoaste o uniune liber consimtita in alte parti ale UE. De asta ma enerveaza. Si ma enerveaza ca un partid care se cheama liberal marseaza la o astfel de actiune. Numai ca partidul nu mai e liberal, e „popular” adica alaturi de altele „crestin democrate”, ceea ce explica. Din punctul meu de vedere, in secolul XXI, un partid „crestin” nu difera cu nimic de un partid „islamic”, contine aceeasi samanta segregationista si fundamentalista atat timp cat cetatenii ar trebui sa fie credinciosi strict in comunitatile lor culturale si nu in lupta politica. La fel cum se spune ca UDMR e ilegitim pentru ca se constituie pe baza etnica si nu una de doctrina politica. Din acest motiv am sustinut intotdeauna ca prezenta crucifixului pe peretele camerei deputatilor este o reminiscenta medievala, ofensatoare la ideea de egalitate a cetatenilor in stat, in conditiile in care in tara asta sunt comunitati de cetateni romani de religie musulmana, mozaica, de alta natura sau chiar atei.
        Cred ca e o cheltuiala inutila pentru ca nu serveste realmente unui interes public general ci pentru ca serveste unui grup al societatii ca suport de a reprima un alt grup, minoritar, pentru ca acest grup vede altfel natura relatiilor in cuplu. In conditiile in care aceasta viziune diferita a minoritarilor NU ADUCE NICIUN PREJUDICIU real celuilalt grup care a initiat referendumul. Deci este inutil pentru ca nu aduce niciun progres care sa serveasca INTREGII SOCIETATI, este doar o demonstratie de forta a bigotilor.
        Inspirat de acest subiect puteti vedea poza mea de azi, care nu e „decat” poza ci are si un mic text explicativ.
        Sper ca nu o luati personal, stiam ca aveti o alta parere privind chestiunile pe care le-am criticat, sper sa nu fi exprimat aceasta critica in mod ofensator pentru dumneavoastra personal, exclud partidul din aceasta preocupare.

        Apreciază

        • Radu Zlati 15 septembrie 2018 la 9:51 PM #

          ați avea dreptate dacă nu ați greși. Referendumul a fost inițiat în 2015, în timp ce sesizarea la CCR a celor doi homosexuali căsătoriți în străinătate este din 2017. Deci punctul de plecare este fundamental greșit.
          Da, este posibil (cel puțin așa văd eu lucrurile) ca inițiativa să fie una care ține de un reflex de apărare societală în fața unei aparente invazii de teme LGBT, din ultimii 5 ani mai ales. Este de asemeni fructul unei amare experiențe conform căreia clasa politică din unele state a decis politici publice pro-LGBT prin modificarea legislației, dar fără consultarea poporului. pentru că Constituția respectivelor state permitea acest gen de acțiuni. Doar Irlanda (și Spania, cred – dar fără să fiu sigur) a organizat Referendum, pentru celelalte state majorități politice conjuncturale (toate bazate pe un ax de stânga) au fost suficiente. În lumina acestor evenimente, cei care gândesc asemeni mie au dorit (și doresc) ca acest tip de schimbări să fie mai greu de realizat, în lipsa unor consultări referendare.

          Apreciază

  2. pozeDECAT 15 septembrie 2018 la 3:55 PM #

    si anti liberal …

    Apreciază

  3. pozeDECAT 15 septembrie 2018 la 11:41 PM #

    Sa facem atunci referendum si cu avortul ca s-a liberalizat fara consultarea populatiei. Unii ar putea sa nu fie multumiti cu eliminarea pedepsei cu moartea strecurata fara sa-si dea seama in constitutie la fel ca republica. Unii ar putea considera ca ar trebui sa mergem obligatoriu la slujba la biserica duminica dimineata si ca divortul nu exista in ochii divinitatii deci n-ar trebui sa fie legal … Eu repet nemultumirea mea legata de faptul ca, desi nu-i afecteaza in realitate cu nimic in vietile lor, unii cetateni vor sa-i impiedice pe altii sa se asocieze legal, pe baza orientarii lor sexuale diferite, ce tine de un deranj hormonal al lor, care nu tine de un moft sau de o formare cultural-sociala de vreun fel. Si nu vad beneficiul social al acestei impotriviri care ar fi fost altfel absolut fireasca in epoca medievala.

    Apreciază

    • Radu Zlati 16 septembrie 2018 la 1:35 AM #

      să se asocieze legal – cred că au ONG-uri, chiar active! Dar căsătoria este un gen de asociere pe care eu unul, din anumite cauze, o prefer încheiată între un bărbat și o femeie. Am rețineri legate de forma actuală a avortului, și am de asemeni rețineri (mari) în legătură cu Republica (aia de la 1947).

      Apreciază

      • pozeDECAT 16 septembrie 2018 la 10:39 AM #

        Dar pare ca evitati in mod constant sa spuneti care este beneficiul public al refuzului de a permite unora care, din motive biologice evidente nu ar ajunge niciodata la casatorie cu cineva de sex opus, sa se casatoreasca cu cei cu care vor sa traiasca deschis, legitim. Pentru ei inteleg ca nu asta este problema principala ci de faptul ca nu pot beneficia de drepturile aferente legate de mostenire, asigurari etc. Deci de ce ar trebui sa ne inversunam sa le negam acest drept? Ce pierdem noi, ceilalti?

        Apreciază

        • Radu Zlati 16 septembrie 2018 la 6:41 PM #

          Pentru drepturi legate de moștenire și asigurări, nu este nevoie de căsătorie, ajunge partenariatul civil. Atât PNL (pe vremea lui Gorghiu) cât și PSD (chiar recent, prin Dragnea) s-au artătat favorabile unei legi a partenariatului civil, deschis și către persoanele ce se declară a fi din aria LGBT. Chiar pe legea actuală, pe baza concubinajului, se poate asigura moștenirea. Indiferent de sex (cred, dar nu sunt sigur). Desigur, am auzit deseori din partea vectorilor de imagine LGBT, că problema este chestiunea drepturilor civile rezultate din actul de mariaj. Dar, în statele în care a fost acordat partenariatul civil (care rezolva aceste chestiuni civile – partaj, asigurări, moștenire) asta nu a făcut decât să nască alte solicitări. Este și firesc, presupun.
          Problema mea (am dreptul, ca oricare, să am o viziune personală asupra temei, eventual aceasta este împărtășită de alte câteva milioane de cetățeni) că acordarea acestor drepturi (mă refer în special la căsătorie și dreptul de a adopție) aș dori să nu fie apanajul doar al clasei politice, ci a corpului cetățenesc în ansamblul său. Modificarea art. 48 în sensul dorit de CpF va face, pentru viitor (ca exemplu) imposibilă definiția căsăstoriei din Codul Civil fără un Referendum. Deci, dacă propunerea CPF va fi validată, eu simt că câștig. Aș putea risca să vorbesc și despre alte câștiguri, mai generale, dar acolo chiar și literatura de specialitate nu este unanimă, și nu doresc să mă întrec cu dvstră în număr de linkuri. Vă invit călduros să citiți motivarea CpF care a însoțit inițiativa depusă la Senat (6 pagini) precum și motivarea CCR când a admis ca constituțională inițiativa CpF (stabilind, printre altele, că această inițiativă nu aduce atingere drepturilor cetățenești ale persoanelor LGBT) – 18 pagini. Este extrem de interesant faptul că persoane altfel inteligente și cultivate invocă argumente și contr-argumente fără să fi citit documentul originar. Uneori și CpF, în propaganda sa, uită propria argumentație. Dar ce să faci, de la CpF am așteptări puține (o bandă de fanatici religioși, vorba președintelui nostru) în timp ce cei care contestă inițiativa CpF sunt, nu-i așa, la creme de la creme a societății românești și depozitari ai adevărurilor prime și ultime (scuzați sarcasmul, dar sunt excedat de prostiile deversate pe FB, pe aceeași temă).

          Apreciază