Procesul de revizuire a Constituției are loc într-un cadru de deplină transparență și prin consultarea tuturor factorilor implicați și vizați de modificările aduse la textul legii fundamentale. Amendamentele aprobate de către Comisia de Revizuire a Constituției din cadrul Parlamentului României au urmărit propunerile și recomandările venite din partea Comisiei de la Veneția, dar și ale factorilor decizionali din sistemul judiciar și mediului ong-istic din România.
Astfel, Comisia parlamentară a dat dovadă de deschidere față de orice propunere venită din partea celor abilitați, care ar putea îmbunătăți textul Constituției.
În urma celor mai recente modificări, amendamente adoptate marți, în unanimitate, de membrii comisiei, au apărut în presa anumite informații care ar putea să inducă în eroare opinia publică.
Astfel, în ceea ce privește arestarea preventivă, dispusă după punerea în mișcare a acțiunii penale (art. 23 alin 4), Comisia de revizuire a Constituției a adoptat un amendament propus de Asociația Magistraților din România (AMR), care prevede că arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanței de judecată competentă să judece fondul cauzei, fiind dispusă după punerea în mișcare a acțiunii penale. Potrivit AMR, este important ca această măsură să fie luată numai de către un judecător al instanței competente material să judece fondul cauzei, evitându-se situația ca arestarea să fie dispusă de către un judecător de la o altă instanță, situată pe aceeași rază teritorială cu parchetul care formulează sesizarea, iar judecata să fie realizată de altă instanță (situație existentă în actualitatea judiciară). Dispoziţiile în materie de arestare preventivă (inclusiv cele de competenţă) trebuie să fie reglementate constituţional, întrucât libertatea individuală se impune a fi protejată de arbitrariu la acest nivel. În acest fel, introducerea sintagmei „după punerea în mişcare a acţiunii penale” va apropia România de un stat de drept, fiind o garanţie a respectării drepturilor fundamnetale ale omului.
În privința posibilității folosirii unei probe obţinute ilegal doar în apărarea acuzatului, ONG-urile din mediul judiciar precizează că, fără menţiunea expresă a sancţionării de către lege, textul constituţional nu impune emiterea unor norme obligatorii care să prevină posibila utilizare a unor mijloace de probă obţinute ilegal. De asemenea, acest amendament este în conformitate cu principiul in dubio pro reo și este totodată o sugestie pe care reprezentanții Comisiei de la Veneția au făcut-o în cadrul întâlnirii pe care Comisia de revizuire a avut-o cu aceștia.
Referitor la interceptarea și înregistrarea convorbirilor (art 28 alin 3), autorizația se dispune de judecătorul instanţei competente să judece fondul cauzei şi numai în cursul procesului penal. Acesta este un amendament preluat de la judecatori, fiind motivat prin faptul că, în prezent, această autorizație este emisă de către președintele instanței sau de judecătorul desemnat, fiind eludat sistemul de repartizare aleatorie, obligatoriu în toate celelalte cauze când se sesizează instanţa. Pentru a fi evitate situațiile în care, în mod greșit, se emit autorizații în faza premergătoare, dar și pentru o garantare a drepturilor cetățenilor, ar trebui impusă cerința urmăririi penale. Motivația este că, nu de puţine ori, se apelează la legi speciale, precum Legea siguranţei naţionale, cu limite mai generoase în materie, cu referire la condiţiile autorizării date de către judecător.
Alte amendamente în sprijinul statului de drept şi pentru o separaţie corectă a puterilor în stat şi în interesul cetăţenilor sunt faptul că Avocatul Poporului nu mai poate fi revocat din funcţie, că magistraţii nu sunt obligaţi să vină la audieri în faţa comisiilor parlamentare dar vor răspunde material pentru erorile judiciare, că preşedintele ţării nu va mai prezida şedinţele CSM, ca şi faptul că este garantat dreptul la educaţie inclusiv prin învăţământul preşcolar şi se vor acorda burse de studii şi de merit.
În contextul larg al efortului de revizuire a Constituției, cu o consultare publică sistematică și transparență decizională mai mult decât evidentă, Partidul Național Liberal își reafirmă responsabilitatea și rolul de garant al statului de drept și al separației puterilor în stat.
5 februarie 2014
Alina Gorghiu,
Deputat PNL
Radu Zlati 
Comentarii recente