Cronologia

1917 Aprilie – Lenin și alți revoluționari din exil se întorc în Rusia, cu ajutorul serviciilor secrete germane

VI Lenin

1917 octombrie (noiembrie) – comuniștii răstoarnă prin lovitură de stat guvernul provizoriu condus de Alexandru Kerensky

Războiul civil

1918 – Tratatul de la Brest-Litovsk. Rusia pierde Ucraina. Finlanda, Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaijan își declară independența.

1918-20 – război civil între guvernul comunist (armatele „roșii”) și armatele conduse de foști generali țariști (armatele „albe”). 

1918-21 – Politica „comunismului de război”: statul preia controlul întregii economii; mii de țărani mor de foame deoarece statul le confiscă recoltele pentru nevoile armatei și ale populației urbane

1920-1921 – război cu Polonia.

1921 – Noua Politică Economică  (NEP) permite o parțială revenire la economia de piață și o recuperare rapidă din punct de vedere economic.

Reclamă din perioada NEP

1922 – Tratate prin care Rusiei i se adaugă Ucraina, Belarus, Transcaucazia (mai târziu aceasta este divizată în Georgia, Armenia și Azerbaijan ): apare astfel URSS

1922 – Germania recunoaște Uniunea Sovietică 

Colectivizarea și epurările

1924 – Uniunea Sovietică adoptă constituția bazată pe dictatura proletariatului; la moasrtea lui Lenin, acesta este înlocuit la conducerea partidului de către I.V. Stalin

1928 – adoptarea primului plan cincinal. Statul stabilește prioritățile și alocă resursele pentru întregul sistem economic. Sfârșitul NEP. Începe colectivizarea agriculturii. Țăranii mai bogați (culaci) sunt eliminați, proprietățile lor confiscate.

1936-38 – anunțul unui pretins complot condus de Leon Trotsky  la adresa lui Stalin duce la un val de epurări în rândurile partidului, administrației și armatei

Canalul M. Baltică – M. Albă (Belomorkanal). Construit 1931-1936, Numărul morților este estimat între 12.000 și 120.000.

Relațiile externe

1933 – SUA recunoaște URSS.

1934 – URSS este primită în Liga Națiunilor.

1939 August – URSS și Germania nazistă semnează un pact de neagresiune, care facilitează atacarea Poloniei de către Germania.

1939 Septembrie – trupele ruse pătrund în Polonia de Est, ocupând teritoriul

1939-40 – război cu Finlanda – URSS ocupă Karelia

Studiu de caz: NEP

Noua Politică Economică, sau NPE a fost un sistem de reforme economice care introduceau un compromis cu economia de piață. În Uniunea Sovietică , acest sistem a fost instituit de către Vladimir Ilici Lenin în 1921. Politica de urgență a comunismului de război, introdusă pe perioada războiului civil, a fost abandonată și NPE a înlocuit-o în 1921 ca o măsură de însănătoșire.

NPE-ul

• a reintrodus într-o oarecare măsură proprietatea privată într-o mică parte a economiei, în mod special în agricultură. 
• a înlocuit politica „comunismului de război”, care fusese folosită pe timpul războiului civil și care a fost socotită nepotrivită pentru o țară subdezvoltată ca Rusia, cu un soi de politică a „socialismului de piață”, de aceea industriile naționalizate (deținute de guvern) au avut permisiunea să lucreze în mod autonom, în timp ce în agricultură a fost introdus un sistem de piață.

Pentru a explica NPE, Lenin a spus: „Noi nu suntem suficient de civilizați pentru socialism”, referindu-se la fa

afiș sovietic înfățișând unul din îmbogățiții epocii NEP, cu legenda: „Doamne, ajută-mă pe mine păcătosul! Ajută-mă să evit și înșel această putere (sovietică) pe care o urăsc!”

ptul că Rusia era în primul rând o națiune agricolă, cu o populație urbană restrânsă numericește și cu o bază industrială slabă și de aceea nu îndeplinea criteriile economice necesare pentru socialism.

NPE a reușit să refacă economia după devastările pricinuite de primul război mondial, revoluția rusă și războiul civil. Cel mai important, a crescut enorm producția agricolă și a pus capăt foametei. Această politică a fost abandonată la câțiva anui după moartea lui Lenin din 1924, pentru că s-a socotit că obiectivele inițiale ale NPE au fost atinse și că este timpul să se meargă mai departe.