Și ceaușismul, și băsismul s-au născut înainte de a apărea pe lume Nicolae Ceaușescu și Traian Băsescu. Și ceaușismul, și băsismul sunt predispoziții. Ele ating segmente însemnate ale societății. Nostalgia multora după ceaușism sau după băsism confirmă o asemenea constatare. Oameni ca Nicolae Ceaușescu sau Traian Băsescu n-au fost altceva decât produsele “în carne și oase” ale predispozițiilor respective.
Domnul președinte Nicușor Dan nu și-a ascuns niciodată admirația pentru fostul președinte Traian Băsescu. Dimpotrivă, și-a declarat-o nu o singură dată. De aceea, din punct de vedere “doctrinar”, desemnarea domnului Eugen Tomac (produs al dlui Băsescu și alintat de doamna Elena Udrea, până la trimiterea acesteia din urmă la Târgșor) nu ar trebui să surprindă. Poate surprinde doar raportată la promisiunea candidatului Nicușor Dan la prezidențiale că prezența sa la Cotroceni va însemna că multe lucruri în România nu vor mai fi “business as usual “ – standardele vor fi altele.
Cei care l-au luat pe domnul Nicușor Dan drept “somnoros”, “poticnit în vorbe”, “indecis” dacă nu chiar “inept” s-au înșelat și continuă să o facă. Impresia mea este că domnul Nicușor Dan este un bun strateg.
În anul 2024, nu s-a alăturat grămezii de candidați la președinție. Ceva nu i-a sunat a bine. A așteptat să vadă ce se întâmplă. Alegerile au fost compromise. Pentru anularea lor s-a invocat un soi de ”raison d’état”, doctrină politică potrivit căreia un guvern este îndreptățit să folosească metode care violează norme legale, apărând astfel interesele statului. Cei răspunzători pentru a fi adus România în acel impas împovărător, cel puțin din punct de vedere moral, n-au fost trași la răspundere cum s-ar fi cuvenit. Vinovăția a fost aruncată dintr-o ogradă în alta, după metoda aruncării pisicii moarte în curtea vecinului, până când din pisică, adică din vinovăție, nu a mai rămas nimic.
Mereu pe fază, domnul Dominic Fritz a determinat eliminarea epuizatei (electoral) doamne Elena Lasconi din fruntea partidului și USR i-a retras dnei Lasconi sprijinul electoral reorientându-l spre dl Dan. Acesta l-a primit cu bucurie. Rezultatul se știe. Cei care au scris că, prin desemnarea domnului Tomac pentru funcția de premier, președintele Dan îi oferă fostului președinte Băsescu șansa de a deveni, în sfârșit, și prim-ministru nu se înșeală.
Dacă domnul Tomac este confirmat de Parlament, va fi interesant de urmărit dinamica Fritz-Băsescu. Va controla președintele această dinamică sau va fi controlat de ea? Dacă dl Tomac nu va fi confirmat de Parlament, imensul lider al partidului de buzunar, neparlamentar, PMP va fi răsplătit cel puțin cu un post de ambasador pentru sacrificiul la care s-a supus. Președintele Dan se va spăla pe mâini, spunând, probabil, că a încercat o soluție pe care a considerat-o decentă, potrivită. Potrivită este, dar nu pentru țară, ci pentru tipul de strategie al domnului președinte.
Oricum vor evolua lucrurile, predispoziția pentru băsism nu va dispărea cu una, cu două; cu o președinție sau două. România? ”Business as usual”.
sursa: Dorin Tudoran
Radu Zlati 
Lasă un comentariu