Ce compostăm din deșeurile menajere?


Vorbeam în altă parte despre compostarea deșeurilor menajere, inclusiv a celor alimentare. Dar, în definitiv, ce compostăm și ce nu este bine să compostăm?

Ce putem composta, din deșeurile alimentare:

  • orice rest vegetal: legume și fructe, indiferent de faptul că sunt întregi, coajă sau sâmburi, prospete, gătite sau putregăioase, cu pulpă sau nu, cu frunze sau nu;
  • orice produs care are la bază făina: resturi de pâine, prăjituri, gogoși, cozonac, pizza, tăiței, etc;
  • orice grăunțe: grâu, orez, orz sau ovaț, etc, gătit sau negătit;
  • mirodenii (dacă au termen de utilizare depășit și vreți să le aruncați);
  • coji de nuci sau alune, porumb crud sau fiert/prăjit;
  • coji de ouă (preferabil mărunțite, pentru grăbirea procesului);
  • plicuri de ceai, zaț de cafea, filtre de cafea;

compost

Ce nu este indicat să compostăm?

  • uleiul și grăsimea (cu totul contraindicat) – bacteriile din natură nu prea sintetizează grăsimil
  • carnea de orice fel (și subproduse precum pielea și oasele) – se descompun încet, atrag șoarecii și șobolanii, putrefecția dă neștere la mirosuri neplăcute și puternice;
  • produsele lactate (de la lapte la smântână)

În fapt, pe internet, am găsit informația că putem pune la compostat și produsele lactate; pe de altă parte fâina de oase se poate composta, oasele nu sunt indicate din cauza timpului foarte îndelungat de descompunere. Dacă avem un container care este puțin sau deloc aerat, asta înseamnă că deșeurile se vor descompune rapid, emanând căldură – în acest caz, se pot composta și produse alimentare altfel contraindicate, dar în nici un caz grăsime sau ulei.

Tip: pentru a evita mirosurile grele, sau pentru a micșora intensitatea lor, putem presăra deasupra compostului un strat foarte subțire de pământ, de compost deja finalizat, de turbă, etc. De asemeni presărarea de bicarbonat de sodiu ajută la evitarea mirosurilor.

 

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: