Căi organice de înbunătățire a solului din grădină


Cei mai mulți dintre grădinarii amatori (care folosesc grădina proprie pentru a asigura un surplus de alimente în casă, sau doar pentru plăcerea de a lucra cu pământul și plantele) au un sol care le este dat, nu pe care l-au ales. Au cumpărat pământul în primul rând pentru a își construi o casă pe el, nu pentru a îl cultiva. Sau l-au moștenit (calul de dar nu se caută la dinți…) Deci, pentru a obține recolte satisfăcătoare, ei trebuie să amelioreze starea pământului. De preferat cu amendamente organice, căci nimănui nu îi place să compromită pe termen lung solul, folosind amendamente obținute pe cale chimică (deși acestea sunt, pe termen scurt, foarte eficace).

Toți grădinarii se plâng cum că solul lor nu este bun. Eu printre ei – solul din mica mea grădină este prea lutos, greu de lucrat, reține prea multă apă și (din punctul meu de vedere) nu conține destui nutrienți organici. Dar, cu timpul și folosind amendamentele potrivite, sper să rezolv în mare parte această problemă, numai să îmi dea Dzeu ani destui. Timpul s-ar putea scurta, este adevărat, dacă aș investi bani mai mulți, dar resursele financiare fiind limitate, facem ce putem, nu-i așa?

Structura solului

Structura solului se referă la proporția dintre argila și nisipul din sol. Solul nisipos are o structură mai grăunțoasă, cel argilos o structură mai fină. Solurile argiloase tind să rețină, datorită structurii lor mai fine, mai bine apa – și o dată cu ea, și nutrienții. Pe de altă parte, această structură tinde, tocmai din cauza reținerii apei, să determine putrezirea rădăcinilor, și este mult mai săracă în oxigen decât structura mai relaxată a solului nisipos.

Idealul ar fi balansarea celor două tipuri de sol, pentru a realiza un pământ de grădină sufiecient de bogat în nutrienți și materie organică ușor asimilabilă de către plante, care să rețină satisfăcător apa, dar destul de aerat pentru a nu crea probleme sistemului de rădăcini al plantelor noastre.

Amendamentele

Ofer mai jos o listă cu amendamente. Unele sunt gratis, fiind oferite de către funcționarea gospodăriei, altele costă (mai mult sau mai puțin). Amendamentele de origine animală cresc proporția de micro-organisme din sol și înbunătățesc structura solului. Trebuiesc aplicate cu grijă la etapizare: cel puțin cu 2 săptămâni înainte de plantare sau însămnțare. Amendamentele minerale corectează unele deficiențe în structura chimică a solului dar și în structura acestuia. Înainte de a le aplica trebuie să avem o idee clară despre calitățile solului nostru, pentru a aplica amendamentul potrivit în cantitatea corectă. Despre amendamentele minerale voi scrie însă într-un alt articol. Amendamentele pe bază de plante ameliorează structura solului. Important ca sursa amendamentelor să nu fi fost erbicidată anterior.

Găinațul

Găinațul (de la oricare pasăre din ogradă) este bogat în azot și fosfor, care garantează plante sănătoase și productive. De asemenea găinațul crește capacitatea de drenare a solului în special în solurile grele, argiloase. Crescând cantitatea bacteriilor benefice din sol, protejează plantele de acțiunea bolilor. Cel mai bine este ca să fie administrat în sol toamna, pentru a avea timp să se descompună. Un minim de 2 săptămâni înainte de plantare/însămânțare este strict necesar găinațului pus în sol, pentru a da timp suficient ca nutrenții conținuți să ajungă într-o formă pe care plantele o pot absorbi.

Bălegarul 

balegar

Bălegarul este folosit cel mai adesea ca un fertilizator cu acțiune înceată. Conține cele mai multe elemente necesare creșterii plantelor, în special azot, dar și alți nutrienți. Pot fi folosite resturile dejecțiilor tuturor animalelor domestice, mai puțin a pisicilor și câinilor. Într-o ordine descendentă a calității, putem enumera bălegarul de iepure, capră, oaie, cal, vacă, porc.

Mulți proprietari de animale oferă gratuit balega, doar să o ridici. Este de preferat să obținem bălegar de la animale care pasc în libertate sau sunt hrănite organic, pentru a evita ca îngrășământul să conțină substanțe chimice care ar putea afecta creșterea plantelor (de exemplu ierbicide).

Bălegarul proaspăt trebuie împrăștiat/incorporat cel puțin cu 3-4 luni înainte de recoltarea, pentru a evita ca eventualii agenți patogeni pe care i-ar conține să infesteze produsele. De aceea de obicei bălegarul proaspăt se împrăștie toamna, sau cel puțin cu o lună înainte de plantare/însămânțare. Bălegarul mai vechi conține mai puțin azot dar este excepțional pentru ameliorarea structurii solului.

Bălegarul trebuie incorporat în sol cam în aceeași zi în care este împrăștiat, pentru a ne asigura că azotul va fi preluat în sol, iar nu împrăștiat aiurea. NU se împrăștie bălegar proaspăt pe solînghețat sau suprasaturat de apă; dacă stă să vină ploaia, mai bine așteptăm decât să pierdem din conținutul în nutrienți, dtorită apei care va spăla solul.

Compostul de râme

compost

Compostul rezultat în urma procesării deșeurilor de către râme este cel mai bogat fertilizator cunoscut, făcut în proporție de 50% din humus. El este bogat în minarale și o sursă de azot mult mai bună și mai disponibilă plantelor decât în cazul altor fertilizatori organici sau anorganici. Ajută la regularizarea folosirii apei de către plante, înbunătățește structura solului și crește vigoarea plantelor. Este sigur de folosit, nu există o limită sau condiții speciale de folosire a acestuia. Pănâ când voi putea posta eu însumi un articol pe această temă, puteți citi ceva despre compostul de râme aici. 

Limba mielului

Limba mielului

Limba Mielului este o plantă perenă ale cărei rădăcini adânci extrag nutrienții din sol și îi depozitează în frunze. Din această cauză ea rivalizează cu amendamentele de origine animală. Poate fi folosită în multiple feluri:  în fabricarea compostului, datorită conținutului bogat în azot; frunzele tăiate pot fi presărate ca mulci la rădăcina pomilor fructiferi sau la aceea a plantelor pe rod; frunzele tăiate pot fi puse de asemena, toamna, în paturile de legume; frunzele deLimba Mielului uscate și măcinate pot fi folosite ca fertilizator primăvara, înainte de plantare. Mai multe despre folosirea acestei minunate plante, aici.

Compostul făcut în gospodărie

compost

Putem folosi deșeurile alimentare sau cele din gospodărie și grădină și folosi acest compost ca un fertilizator lent, dar și ca un ameliorator al structurii solului. TRebuie să ne asigurăm că deșeurile sunt complet descompuse, deoarece în caz contrar bacteriile doar parțial descompuse vor concura cu plantele pentru nutrienți și vor reduce germinația plantelor.  Ca ameliorator al solului, compostul va aera solul, va înbunătății drenajul precum și retenția apei. Adăugați 8-10 cm de compost la pământul de grădină în fiecare primăvară, și amestecați cu o furcă. Pentru plantele perene, împrățtiați compost în jurul pomilor și a tufișurilor, fără a mai lucra asupra lui.Pentru cum ar trebui să arate lăzile pentru compost, aruncați o privire aici.

Culturi de acoperire

Culturile de acoperire sunt plante semănate toamna (sau imediat după recoltarea plantelor), cu cel puțin o lună înaintea înghețului. Ele cresc fertilitatea solului, inbunătățesc structura acestuia, cresc proporția în sol a organismelor și fungilor benefici, toate acestea ajutând la reducerea dăunătorilor și a bolilor. Culturile de acoperire în primăvară sunt dezvoltate, concurând astfel buruienile. Înainte ca acestea să înflorească sau să le crească tijele de înflorire, ele sunt cosite la nivelul solului. După câteva zile, ele sunt incorporate în sol (unii fermieri folosesc găinile pentru această sarcină). După 3 săptămâni se pot planta răsadurile – plantele astfel utilizate vor juca rolul de gunoi verde. Mai multe, aici.

Frunze putrede

frunze

Mulciul din frunze mai vechi de 2-3 ani este adus la o stare de descompunere care îl face potrivit pentru a fi folosit în grădină și altfel decât ca mulci. El reține foarte bine apa, condiționând astfel favorabil solul. Când începe sezonul cald, frunzele putrede pot fi folosite ca mulci (dar ținute departe de tulpina plantelor) ele vor răcori astfel solul, și pe măsură ce se descompun, atrag organisme în sol care ajută transformarea mai departe în humus. Pentru a obține mai repede produsul, tocați frunzele și așezați-le într-o grămadă cam de 2x2x2 metri, amestecându-le cu furca în fiecare lună. Astfel veți accelera procesul ducându-l la 1 an, deși de regulă ține mai mulți ani. Ca amelioratr al solului, se împrăștie toamna după acre se amestecă cu pământul foloisnd o furcă de săpat.

Lemn tocat

lemn tocat

Lemnul tocat provenit din crengi de arbori și reziduuri lemnoase de la gatere crește nivelul nutrienților din sol pe măsură ce se descompun, și cresc numărul organismelor benefice. De asemeni creează un mediu stabil, apărând solul de căldura excesivă a verii sau de înghețul iernii. Acoperind terenul, reduc buruienile și rețin apa reducând nevoia de apă a plantelor.

Lemnul tocat proaspăt trebuie folosit îndeosebi ca mulci – dacă este incorportat în sol, descompunerea  sa (lentă, de altfel) va duce la nevoia de azot, concurând astfel cu plantele. Dacă dorim să îl integrăm în sol, ar trebui să îl lăsăm 2-3 ani ca mulci, iar când îl îngropăm în sol să adăugăm niște făină de oase, pentru a oferi mai mult azot. Mulți producători de material lemnos vor oferi lemn tocat gratis, doar să scape de el. Personal am o astfel de sursă, dar folosesc lemnul tocat doar ca mulci și ca așternut pe aleile de trecere.

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: