Testul 1

Subiectul I (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

A. „Noi, Ştefan [cel Mare], domn al Ţârii Moldovei, facem cunoscut (…) că dorind să ne ţinem de obiceiuri şi să [urmăm exemplul altor] voievozi moldoveni, (…) tot aşa şi noi (…) suntem datori să urmăm, întotdeauna, prin credincioasă supunere, voinţei [regilor] Poloniei. (…) [Regele] Cazimir (…) ne-a îndrumat, zicându-ne că trebuie să călcăm pe urma celor ce au fost înainte de noi; (…) de aceea, noi dorind să-l încredinţăm pe deplin de credinţa noastră statornică, [făgăduim] că vom păstra credinţă curată şi dreaptă, că vom face tot binele pentru domnia şi pentru cinstea lui. (…) [Mai făgăduim] că nu vom înstrăina niciun [teritoriu al Moldovei] fără voinţa regelui, prin niciun mijloc; dimpotrivă, dacă vreunul din acestea s-ar fi înstrăinat*, pe acela vrem să-l câştigăm înapoi şi îl vom câştiga” (Tratatul dintre Ştefan cel Mare şi Cazimir al IV-lea, 1462)

*era vizată cetatea Chiliei

B. „Noi Ştefan voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei, facem cunoscut că (…) după ce, într-o vreme de mult trecută, între noi şi han Albert [regele] Poloniei au fost oarecare vrăjmăşie şi cunoscuta ceartă şi luptă, (…) acum domnia sa, (…) ne-a iertat de toate pagubele pe care i le-am făcut domniei sale. Astfel că. intre noi (…) are să fie linişte şi pace veşnică; aşa că de aici înainte, atât noi cât şi urmaşii noştri, vom trăi şi vom stăpâni în vremi/e viitoare [Moldova] slobozi şi fără grijă şi fără nicio piedică din partea domniei sale şi a urmaşilor domniei sale. (…) Noi, Ștefan voievod, împreună cu fiul nostru, Bogdan voievod şi cu tot [clerul] şi cu toţi boierii noştri făgăduim regelui han Albert că (…) pe el şi pe urmaşii lui îi vom ajuta, totdeauna, cu sfatul şi cu fapta împotriva tuturor vrăjmaşilor lor” (Tratatul dintre Ştefan cel Mare şi loan Albert, 1499)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, din sursa A, o obligaţie asumată de Ştefan cel Mare în
   privinţa teritoriului statului pe care-1 conducea. 2 p
2. Precizaţi o categorie socială la care se referă sursa B.2 p
3. Numiţi cele două state precizate atât în sursa A cât şi în sursa B. 6 p
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine ideea după care tratatul menţinea cursul anterior al relaţiilor bilaterale, selectând două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. 5 p
5. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care combate ideea după care tratatul menţinea cursul anterior al relaţiilor bilaterale, selectând două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. 5 p 
6. Menţionaţi alte două evenimente politico-militare la care au participat românii, în Evul Mediu şi/sau la începuturile modernităţii, în afara celor precizate în text. 6 p
7. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia autonomiile locale au contribuit la constituirea statelor medievale, în spaţiul românesc. (Se punctează coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 p

Subiectul II (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

A. „Nu sunt singurul care-şi pune o întrebare: de unde vin banii şefilor fascismului, bani care sunt din abundenţă? (…). Se zicea. că fascismul îşi trage principalele resurse din contribuţiile pe care le plătesc marii proprietari din Emilia*, de pe valea răului Pad şi din Toscana*. Se spunea, de asemenea, că este finanţat de marii industriaşi din Lombardia*. în vederea combaterii duşmanului comun, comunismul,
care era ca o lepră în această parte a Italiei” (Bryens, Patru ani ta Roma)

*provincii ale Italiei

B. „Pentru fascism, totul este în stat, nimic uman sau spiritual nu există şi nu are valoare în afara statului. In acest sens, fascismul este totalitar. In afara statului, [nu există] nici indivizi, nici grupuri (asociaţii, sindicate, clase). De aceea, fascismul se opune socialismului, care accentuează mişcările politice ale luptei de clasă şi ignoră unitatea statului, care fundamentează clasele sociale pe o
singură realitate economică şi morală. Şi intr-o manieră omoloagă, fascismul se opune  sindicalismului.” (B. Mussolini, Fascismul, 1934)

C. „Fascismul [reprezintă o] ideologie şi un regim politic apărute în Europa, după Primul Război Mondial, in condiţiile declanşării unor crize economice şi sociale (…). Devenind ideologie oficială a mai multor state, s-a caracterizat prin: naţionalism extremist, misticism, violenţă, cultul forţei (…); a presupus (…) supunerea necondiţionată faţă de voinţa [liderilor charismatici], tendinţa de monopolizare a tuturor sferelor vieţii sociale, promovarea rasismului. în forma antisemitismului şi a şovinismului.” (Dicţionar enciclopedic)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi evenimentul politico-mîlitar la care se referă sursa C. 2 p
2. Numiţi statul la care se referă sursa A. 2 p
3. Menţionaţi o ideologie politică precizată alături de fascism, în sursa A, respectiv, o organizaţie profesională, din sursa B. 6 p
4. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere referitor la fascism, susţinându-I cu o explicaţie din text.5 p
5. Menţionaţi, din sursa C, un punct de vedere referitor la fascism, susţinându-1 cu o explicaţie din text.5 p
6. Precizaţi două caracteristici ale democraţiei din Europa secolului al XX-lea. ‘6 p
7. Prezentaţi o practică politică democratică din Europa secolului al XX-lea, precizând şi un stat în care aceasta a fost aplicată. 4 p

Subiectul III  (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Implicarea României in relaţiile internaţionale, având în vedere:

• menţionarea câte unui obiectiv urmărit de România prin implicarea sa în „Criza orientală”, respectiv în relaţiile internaţionale din prima jumătate a secolului al XX-lea;
• prezentarea unui eveniment, desfăşurat pe plan internaţional, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în care s-a implicat România şi precizarea unei consecinţe a acestuia pentru statul român;
• menţionarea unei asemănări şi a unei deosebiri dintre acţiunile desfăşurate de România, pe plan internaţional, în prima, respectiv în a doua jumătate a secolului al XX-lea;
• formularea unui punct de vedere referitor la implicarea României în relaţiile internaţionale din secolul al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.