Testul 2


Subiectul I       (30 puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

  1. Iar in acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureş, adunând in jurul său pe românii din acel district, trecu pe ascuns in Ţara Moldovei, supusă coroanei regatului, dar lipsita de locuitori de multă vreme datorită vecinătăţii tătarilor şi. cu toate că a fost lovit de multe ori de armata regelui, crescând mult numărul locuitorilor români, acea fară a crescut [devenind] un stat. însă voievodul pe care-l alegeau românii din acea ţară se recunoştea drept vasal al regelui Ungariei, obligându-se să plătească censul la timpul obişnuit” (Cronica lui Ioan. arhidiacon dc Târnava)
  2. „Regele [Carol Robert de Anjou. în 1330] a cuprins Severinul şi fortăreața lui (…). Basarab a trimis, astfel, la rege o solie vrednică detoată cinstea ca să-i spună regelui: Fiindcă voi. rege şi stăpân al meu v-aţi străduit in strângerea oştirii, eu voi răsplăti osteneala voastră cu 7000 de mărci de argint şi vă voi lăsa in pace Severinul. cu toate ce fin de el. pe care acum cu puterea le (inefi in mâinile voastre. Pe deasupra, tributul pe care-l datore: coroanei voastre il voi plăti, cu credință, in tot anul. Și nu mai puţin voi trimite la curtea voastră pe unul din ftii mei ca să servească pe banii mei şi cheltuiala mea, numai să vă întoarceţi indărăt in pace (…) pentru că dacă veniţi şi mai mult
    inlăuntrul ţării, nu veţi putea nicidecum să (scăpaţi de pericol).” (Cronica pictată de ta Viena)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

  1. Precizaţi, din sursa A, statutul politico-juridic al Ţării Moldovei. 2 p
  2. Precizați o obligaţie pe care şi-o asuma Basarab faţă dc regele Ungariei, la care se referă sursa B. 2 p
  3. Numiţi cele două teritorii precizate atât în sursa A, cât şi în sursa B. 6p
  4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine ideea potrivit căreia tributul datorat va fi plătit anual, selectând o informaţie aflată în relaţie cauzâ-efect. 5 p
  5. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine ideea „dcscălccatuluP*. selectând o informaţie aflată în relaţie cauză-efect. 5 p
  6. Menţionaţi alte două evenimente politico-militarc la care au participat românii în perioada 1475-1688. în afara celui precizat în text. 6 p
  7. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia conflictele militare în care s-au implicat voievozii români, s-au integrat în relaţiile internaţionale din Evul Mediu. (Se punctează coerenţa şi pertinenţa argumentării, elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4p

Subiectul II  (30 puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

  1. „Principatele Muntenia şi Moldova vor continua sa se bucure, sub suzeranitatea Porţii şi sub garanţia puterilor contractante, de privilegiile şi de imunităţile pe care le au. Nicio protecţie exclusivă nu va fi exercitată asupra lor de vreuna dintre puterile garante. Nu va exista niciun drept particular de amestec în treburile interne.” (Tratatul de pace de la Paris. 30 martie 1856)
  2. /…/ 1. Respectarea drepturilor Principatelor, îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor capitulaţii; 2. Unirea Principatelor într-un singur stat, sub numele de România. 3. Prinţ străin cu moștenirea tronului. ales dinlr-o dinastie domnitoare din Europa şi ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării. 4. Neutralitatea pământului Principatelor. 5. Puterea legiuitoare încredinţată unei obşieşti adunări in care să fie reprezentate toate interesele naţiei. Toate acestea sub garanţia colectivă a puterilor care au subscris tratatului de la Paris (…)” (Rezoluţia Adunării ad-hoc din Ţara Romanească – referitor la Unirea Principatelor)
  3. „Art. 1. Principatele Moldovei şi Valahiei, constituite de acum înainte sub denumirea de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, rămân sub suzeranitatea Măriei Sale Sultanul. Art, 2. (…) In consecinţă, principatele se vor administra liber şi în afară de orice amestec al Sublimei Porţi, în limitele stipulate prin acordul puteri/or garante cu curtea suzerană. Art. 5. Puterea executivă va fi exercitată de către hospodar (domn). Art. 6. (…) Legi/e prezentând un .interes special pentru ambele principate vor fi pregătite de către Comisia Centrală şi supuse votării adunărilor de către hospodari. Art. 7. Puterea judecătorească, exercitată în numele hospodarului. va fi încredinţată magistraţilor numiţi de el. fară ca cineva să se poală sustrage judecătorilor săi naturali.” („Convenţia” de la Paris)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

  1. Precizaîi evenimentul politico-diplomatic la care se refera sursa C. 2p
  2. Numiți teritoriile Ia care se referă sursa A. 2 p
  3. Menţionaţi statutul politico-juridic al Principatelor, din sursa A, respectiv denumirea conducătorului statului România, din sursa B. 6 p
  4. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere referitor la dorinţele românilor în problema unirii, susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 p
  5. Menţionaţi, din sursa C, un punct de vedere referitor la unirea Principatelor, susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 p
  6. Precizaţi două caracteristici ale democraţiei secolului al XlX-lea. 6p
  7. Prezentaţi o acţiune politico-militară din a doua jumătate a secolului al XlX-lea, din Europa, precizând şi implicarea oricărui stat în cadrul acesteia. 4 p

Subiectul III         (30 puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Teoria imigraționistă (roesleriană) şi netemeinicia ei, având în vedere:

  • cauzele apariţiei teoriei imigraţioniste;
  • afirmaţii ale teoriei imigraţioniste;
  • netemeinicia teoriei roeslericne;
  • explicaţi de ce teoria roesleriană are un caracter politic.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvai, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect. susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita dc spaţiu precizată.

%d blogeri au apreciat: