Solul argilos este unul dintre cele mai grele (la propriu și la figurat) soluri din grădina ta. Are o mare densitate, este greu permeabil în schimb odată pătruns de apă o reține multă vreme. Fiind mai dens, este mai puțin oxigenat. Rădăcinile plantelor îl pătrund mai greu și putrezesc mai repede.
În grădina mea, sub circa 15c m de strat arabil, am de a face cu argilă. Problema este că, în timpul excavării pentru fundația casei, utilajele au excavat pământul arabil și acesta fost transportat aiurea, în schimb au împrăștiat cam peste tot lutul din adâncime.
Afară este ger și pământul înghețat, deci nu vă pot arăta cam cum arată solul cu care am de-a face, dar am găsit pe net imaginea de mai sus, care este foarte asemănătoare cu o secțiune din solul din jurul casei. Desigur, sunt ierburi (buruieni) care cresc și în acest sol. Dar pentru necesitățile unui grădinar care dorește să cultive legume și flori care nu sunt adaptate pentru solurile argiloase, solul cu care m-a binecuvântat Dumnezeu este o pacoste. Până și fizic, este greu de lucrat cu el: când este umed, îți trebuie o forță deosebită să lucrezi, febra musculară devine prietana ta; când este uscat… ei bine, când este uscat lucrarea lui devine aproape imposibilă: îți trebuie pickamer.
Din fericire, structura și compoziția solului argilos poate fi schimbată, prin amendarea sa. Cum o putem face?
în primul rând trebuie mărită cantitatea de calcar. Se poate presăra peste solul argilos gips, calcar mărunțit, tencuială din clădiri demolate… evantaiul este larg. Eu am lasat în voia vremii niște resturi de la plăcile de rigips folosite la construcția casei. Ploaia și călcarea în picioare a plăcilor și-au făcut efectul. Calcarul va ameliora nu doar structura fizică dar și cea chimică a solului (celor mai multe dintre plante le place o structură ușor alcalină).
în al doilea rând trebuie adăugat nisip. Nu mult. Nisipul nu va aduce nutrienți acestui sol destul de sărac care este solul argilos, dar va ușura penetrarea sa de către apă și oxigen și îl va face mai ușor de lucrat.
în al treilea, al patrulea și al n-lea rând trebuie adăugată o componentă organică. Turbă, compost, deșeuri vegetale mărunțite (mulch), balegă sau deșeuri de la găini, iepuri sau oi, aproape orice vă trece prin minte. Desigur, eu recomand compostul: nu miroase și este gata pregătit pentru a furniza plantelor ce au acestea nevoie pentru a se dezvolta. Turba ajută și ea la ameliorarea texturii, dar este mult mai săracă în nutrienți. Muchul este bun și el, înbunătățește textura solului, dar va trebui ceva timp (luni!) până își va elibera nutrienții. Dacă adăugați deșeuri de la animalele domestice (nu de la câini sau pisici!) atunci faceți acest lucru toamna târziu sau chiar la începutul iernii: va mirosi mai puțin, și iarna va oferi ceva timp pentru descompunere și integrarea mai bună în sol.
După ce toate acestea au fost împrăștiate deasupra solului (este bine ca lucrarea să aibă loc simultan sau cam așa ceva) se face o săpătură ușoară (minim 10 cm adâncime), cu atât mai ușoară cu cât cantitatea de amendamente este mai redusă. Noul strat, rezultat în urma amendării solului argilor, ne va permite să începem să cultivăm plante și flori de grădină. Calitatea solului va spori în timp, inclusiv grosimea sa, pe măsură ce, în fiecare an, vom adăuga mulch (acesta, după recoltarea produselor, este lăsat pe sol și integrat acestuia prin săpare) și compost (vizitați secțiunea Compostul pentru a citi câte ceva despre această binecuvântare numită compost).
Eu nu mă grăbesc. după socotelile mele solul din grădina mea va fi în condiții decente cam într-un an-doi. Pe măsură ce lucrurile evoluează (în bine, sper) vă țin la curent.
Radu Zlati 
Comentarii recente