Morcovi

Primul articol despre legumele cultivate de mine în grădină este, cu totul întâmplător, despre morcovi.

Poate din cauză că, în aceste momente politice, unii sunt cu ceva morcovi în părțile mai moi ale spatelui propriu. Sau poate pentru că am găsit pe net un articol fain despre morcovi (de cititi aici), care m-a stimulat. Oricum ar fi, hai să zicem ceva despre mândrul morcove.

În primul rând, câteva date despre morcov. Sub denumirea ştiinţifică de Daucus carota L., ssp. sativa Hoffm. (din familia Umbelliferae), morcovul s-a dovedit util atât prin rădăcinile îngroşate, cât şi prin seminţele uscate şi frunze. Fiind foarte bogată în vitamine, zaharuri şi săruri minerale, rădăcina suculentă de morcov, de culoare galbenă-portocalie, a fost utilizată de multe secole în medicina tradiţională ca un component energizant, un aliment esenţial pentru copii, bolnavi, femei gravide şi bătrâni şi o sursă excepţională de antioxidante naturale contra cancerelor. Rădăcinile au un conţinut ridicat de carotenoizi (ce dau culoarea portocalie), în principal beta-caroten, care este transformat de organism în vitamina A, numită vitamina frumuseţii, cu efecte directe pentru piele, inimă şi sistem imunitar.În afara vitaminei A (120 u. la 100 g), mai există vitaminele B1, B2, B6, C, E, K, P, PP, ceea ce explică necesitatea unui consum susţinut de rădăcini în caz de avitaminoze severe. În paralel oferă şi o bogăţie de săruri minerale, absolut necesare creşterii şi sănătăţii omului: fier (7%), potasiu, fosfor, calciu, magneziu etc.Efectele terapeutice sunt datorate şi altor compuşi organici cum sunt glucidele (6 %), mai ales levuloză şi dextroză, pectine, proteine, glicolipide, fosfolipide, steroli, lecitine, acizi graşi (linoleic, palmitic), aminoacizi (asparagina) şi daucarina – un puternic vasodilatator la nivel cerebral. Valoarea energetică a rădăcinilor este de 30 kcal la 100 g, din care 93% este energie uşor resorbită de organism. Seminţele uscate conţin un ulei eteric complex (0,4-0,8%) în care predomină sesquiterpenoide în proporţii de peste 50-60 % din total.În cantităţi apreciabile există şi compuşi monoterpenici oxigenaţi (geraniol, terpineol, acetat de geranil şi de terpinil), precum şi hidrocarburi monoterpenice (camfen, felandren, tujen, pinen, limonen).Frunzele conţin acizi organici (cafeic, ferulic), clorofilă, fibre vegetale şi săruri minerale (fier, aluminiu, zinc, magneziu etc.).

În al doilea rând, câteva sfaturi pe repede-nainte:

1. Aveți grijă la sol: deoarece morcovii dezvoltă rădăcini în adâncime (în fapt ceea ce noi numim rădăcina morcovelui nu este tocmai rădăcină, dar passons), să alegem pentru plantat un sol afânat. Astefel morcovii vor dezvolta acele minunate rădăcini ușor tubulare, lungi și uniforme. Dacă solul este compactat, greu sau pietros, putem avea surpriza unor rădăcini artistice.
2. Aveți grijă la soare: Morcovii îndrăgesc lumina. O solă cu poziție complet însorită este de preferat, dar ajunge să fie și doar 10 ore de soare pe zi, să zicem (vara).
3. Când semănați, semănați pe cât se poate mai răruț… asta vă va ușura sarcina răririi ceva mai târziu. Cum semințele de morcov sunt foarte mici, încercați să le semănați pe cât se poate la 1-2 cm una de alta (dacă nu reușiți, nu-i bai, se rectifică mai târziu greșeala). Între rânduri, distanța să fie de cca. 25-30 cm. Semănatul poate avea loc destul de devreme, chiar în perioada anului (depinde de zonă, poate fi chiar februarie/martie) când nu a trecut ultimul îngheț al iernii. Se pot face mai multe rânduri de semănături, din februarie până în iulie-august (morcovii sunt rezistenți la frig și chiar ger).
4. NU semănați morcovi alături de mărar, căpșuni, chimion dulce sau varză. Nu merg bine împreună!
5. Intercalați rândurile de morcovi cu rânduri sau plante de salată, arpagic, praz, rozmarin, salvie, mazăre sau pelin. Se stimulează reciproc sau, cel puțin, companionul aduce beneficii culturii de morcov.
6. Răriți! După ce plantele au răsărit și au crescut nițel (frunze de cca 10 cm), răriți-le. Dacă ați semănat în răsadnițe, în seră rece sau în alt spațiu, plantați răsadurile la cca 5cm distanță între plante, și 25-30cm între rânduri. Dacă ați semănat direct afară, puteți rări o dată și apoi eventual a doua oară, cu același scop: în final plantele rămase să fie la cca. 5 cm un morcove de altul. Plantele scoase din rânduri pot fi transpalntate pe un rând nou: au bunul obicei să se prindă fără multe mofturi. După transplantare, stropiți abundent solul.
7. Udați suficient. Fie că udați o singură dată pe săptămână, fie de 2-3 ori, fiți siguri că solil este umed tot timpul. Așternerea unui stat de mulci rezolvă problema păstrării umidității în mare măsură, chiar și în anotimpul cald.
8. Acoperiți complet rădăcinile. Dacă partea superioară a rădăcinii este vizibilă, soarele o decolorează. Morcovele nu își pierde calitățile, dar nu este la fel de plăcut ochiului. Un strat de mulci rezolvă, din nou, problema.
9. Fertilizați! Cam la o lună jumătate de la însămânțare putem opera o primă fertilizare, iar până la cules, alte două-trei. Cartofilor le pică bine un fertilizator bogat în fosfat, și se găsesc destule în comerț. Pe de altă parte, un ceai făcut din produse aflate în gospodărie (gazon tuns, găinaț de pasăre, etc – vezi alte articole de pe acest blog), pe lângă faptul că este gratuit, este și bio și nu poate să dea greș. Un ceai pe bază de pește sau alge marine merge de minune, dar de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
10. Culegeți la cca 2 luni de la semănat. Se poate culege și mai devreme (morcovii rezultați vor fi mici dar cu toate calitățile celor complet dezvoltați), la cca 30 zile, sau mai târziu (dacă vreți morcovi urieșești). Personal am cules morcovi lungi de 30 cm și 0,4 kg greutate, undeva prin septembrie, dintr-o solă uitată.

Morcovele este o legumă extrem de des folosită în bucătăria românească. De aceea cultivarea lui pe minim un strat-două, este un must to do. Succes!

PS Nu știu cum se zice corect, morcov sau morcove. Știu că ambele forme sunt îndrăgite de iepuri. Așa că aveți grijă pe partea asta!