Ce plantăm într-o grădină mică?


Dacă aveți o grădină de mici dimensiuni (ca a mea…) marea problemă este ce cultivăm? Personal, aplic câteva criterii:

  1. preferințele culinare: nu vom cultiva sparanghel, dacă noi nu consumăm sparanghel. Ca să dau un exemplu.
  2. prețul: nu vom cultiva plante care costă foarte puțin pe piață dar consumă spațiu și, dacă este să le cultivăm organic, și bani (de pildă cartofii sunt ieftini, dacă îi cumpărăm în piață, direct de la cultivator, toamna, și îi depozităm – dacă avem casă și grădină, este foarte probabil să avem și spațiu de depozitare adecvat).
  3. tipul de cultivare. Vom privilegia, astfel, plantele care cresc pe verticală (roșiile și fasolea cățărătoare, de pildă) în defavoarea celor care folosesc extensiv spațiul, care oricum este drastic limitat (varza, cartofii). De asemeni vom alege plante cu ciclu scurt (care vor permite mai multe recolte pe an, consecutive a mai multor etape de plantare, eșalonate în timp): salata este un bun exemplu.

1. Roșiile

Tomatele sunt versatile, putând fi folosite în fel și chip: în salate proaspete, pentru a da gust unor mâncăruri, pot fi conservate în multiple forme și folosite mai târziu. De asemenea ele vin în diferite mărimi, culori, arome, și pot fi cultivate de la coșuri agățate pe balcon până la straturi dedicate; cresc pe verticală, deci economisesc spațiul. Roșiile Cherry au un ciclu scurt de vegetație, dar există și varietăți de toamnă. Din toate aceste considerente, roșiile sunt opțiunea mea numărul unu.

2. Salata

Salata crește repede, putem avea prima recoltă după vreo 45 de zile; în plus, putem începe semănarea în casă, în anotimpul (încă) rece, în fevruarie, și să răsădim afară cum se face cât de cât frumos. Există varietăți care pot înfrunta frigul din primăvară, tot așa cum există unele care pot rezista înghețurilor din octombrie. Nu mă omor după salata proaspătă, dar admit că ciorba de salată este una dintre preferatele mele – salata nu va lipsi din grădina mea.

3. Ierburi aromatice

Ierburile aromatice nu pot lipsi din grădină. Nu doar pentru că ele, sau cel puțin unele, cu greu pot fi imaginate în afara bucătăriei noastre: cum ar fi mâncărurile românești fără frunzele de pătrunjel, fără cimbru, busuioc, rozmarin și salvie, băuturile răcoritoare fără mentă și murăturile fără cimbru și mărar, ca să amintesc doar câteva ierburi?

Pe de altă parte ierburile aromatice sunt ușor de cultivat deoarece pot fi intercalate printre celelalte vegetale, ca plante companion, sau crescute alături de florile comestibile.

4. Fasolea cățărătoare

Fasolea este o legumă des folosită în alimentația românului, și pe drept cuvânt. Corect fiartă, ea își pierde renumele de producătoare de bombe gazoase. În plus, ea economisește spațiul, poate fi cultivată și în containere și poate fi semănată din aprilie până iunie, deci este versatilă. Ca și când nu ar fi destul, ea poate fi foarte ușor păstrată pentru a fi consumată mai târziu, atât ca păstaie (congelată sau conservată) fie ca boabe uscate. Deci fasolea nu poate lipsi din grădina mea.

5. Vinetele

Anul trecut vinetele au fost un grandios eșec pentru mine. Dar voi încerca din nou, pentru că nouă ne plac vinetele, gătite în fel și chip. Sunt un aliment sănătos și, în plus, pot fi conservate în multe feluri, pentru a fi consumate în extrasezon. Deci vinetele sunt un must to do al oricărei grădini, mari sau mici. Nu avem loc în grădină? Le cultivăm în containere, pe terasă sau balcon. 🙂

6. Sfecla

Sfecla, ca și salata, este nepretențioasă, crește ușor, și fie ca frunze fie ca rădăcini, este un concurent serios al salatei. O variantă a sfeclei, mangoldul, are interesante calități curative. Nu am cultivat încă, dar anul acesta o să îmi încerc norocul cu niște sfeclă roșie.

7. Ridichi

Ridichile vin în forme, culori și mărimi diferite, Dar toate sunt gustoase, au aromă, și pot fi consumate în tot felul de rețete: de la pâinea unsă cu untură, garnisită cu felii de ridichi roșii la tocana sățioasă. Ridichile cresc repede, deci putem face o eșalonare din primăvară până vara târziu. Pot fi cultivate atât pe straturi cât și în containere.

8. Dovlecei

Fie sub forma din ce în ce mai mult cultivaților zucchini, fie în cea a mai comunilor dovlecei galbeni sau cea a tărtăcuțelor, dovleceii (generic vorbind) pot fi o opțiune pentru o grădină de mici dimensiuni dacă îi vom determina să crească pe înălțime. Vorbesc în favoarea lor calitățile lor culinare și marea varietate a felurilor de a fi gătiți. În plus, nu sunt foarte pretențioși – chiar și un grădinar începător ca mine a cues o frumoasă recoltă de pe un sol mai degrabă mediocru.

9. Florile comestibile

Există zeci de specii de flori care pot fi, diferite părți ale lor, consumate. Voi dedica un articol special pentru a explica ce și cum, pentru grădinile românașilor. Până una-alta, plantele perene pe care intenționez să continui să le cultiv și anul acesta, sunt cam toate comestibile: de la trandafiri și liliac la crizanteme, gălbenele, năsturași, gladiole, trifoi și păpădii. Nu voi face eu atâtea salate câte petale de diferite gusturi și culori voi putea să adaug la ele…

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: