Să cultivăm castraveți!


Un singur castravete poate acoperi 5-10 metri pătrați, dacă este cultivat în tradiționalele rânduri. Desigur, cam toți grădinarii cu cât de câtă experiență (sau chiar cei ca mine, cu experiența până la genunchiul broaștei, cultivă castraveți pe verticală – diferența fiind făcută de cum concepem respectiva verticală. A crește castraveți pe verticală este ușor, deoarece castraveții se cațără singuri și frunzele lor caută lumina, deci au tendința de a urca – trebuie doar să le oferim o structură potrivită. Deci în articol voi aborda cultivarea castraveților pe verticală, deși multe dintre sfaturi pot fi aplicate și genului tradițional de cultivare.

Alegerea containerelor

Dacă decideți să creșteți castraveți în vase, alegeți unele largi, cu cel puțin 50 cm diametru și acm tot atât de adânci: castraveții cățărători dezvoltă tulpini puternice și rădăcini adânci, în timp ce castraveții care cresc în tufe dezvoltă rădăcini mai scurte. Câți castraveți veți planta pe o suprafață determinată depind de soiul ales, important este să respectați indicațiile producătorului. Cumpărați semințe de la producători locali (se potrivesc genului de climat din zonă, și poate aveți noroc ca aceștia, șla rândul lor, să fi selectat soiuri rezistente la boli și dăunători) sau de la provideri de încredere, care de regulă oferă și soiuri rezistente. Nu producția scontată ar trebui să fie fie primul criteriu, ci rezistența. Un soi productiv dar vulnerabil va da în final o recoltă mai slabă decât unul mediu productiv dar rezistent. Fără să mai vorbim despre faptul că boala de anul acesta rămâne în sol pentru a ne încânta și la naul și la mulți ani…

Spalierul

Spalierul poate avea o înălțime maximă de cca 2,5 m – cam până unde puteți ajunge cu mâna, pentru a recolta lejer. Construiți un spalier solid – nu vreți nici să se încline nici să se prăbușească. De preferat să folosiți o structură destul de deasă încât castraveții să aibă un bun suport pentru a urca sau coborâ.

Semănatul și răsăditul

Semănați direct în sol sau în vase mici. Acoperiți cu cca 2 cm de sol. Odată ce răsadurile au germinat și au câteva frunze, răsădiți-le pe cele mai sănătoase în vase mai mari sau în straturi (temperatura pentru semănat direct afară sau pentru răsădit  trebuie să fie cât mai aproape de 20 grade Celsius în aer și 10 grade în sol). Preferabil să semănați direct afară, astfel plantele vor fi mai rezistente.

Unii grădinari recomandă semănarea unei ridichi imediat lângă castravete, pentru a proteja împotriva gandacilor castrevetelui – ridichea se lasă să se maturizeze, nu se culege deloc.

Dacă temperatura solului o permite, semănați prima tură la 2 săptămâni după ultimul îngheț, și ulterior la fiecare 3 săptămâni după ultimul îngheț.

Cerințe

Poziția: Castravetele preferă o expoziție la soare bună (nu strică să fie puțină umbră după amiaza), ocrotită de vânt: estul grădinii, cu soare dimineața, este o poziție bună. Tolerează cu greu temperaturi sub 10 grade Celsius, intervalul preferat fiind 15-35 C. Nu plantați castraveți lângă cartofi!

Solul: Castravetele este un mare consumator de apă dar și de elemente minerale, deci pregătiți bine terenul încorporând gunoi de grajd sau compost. Solul trebuie să fie bine drenat, aerisit (nu călcați pe straturi înainte sau după plantare), adânc, bogat în materii organice, cu pH între 5,5 și 7. Cu cât mai aproape de 7, cu atât este mai mare rezistența la unele boli a plantei.

Udarea: este necesară o udare regulată și adâncă (ziceam mai sus că planta are rădăcini adânci, iar castraveții conțin multă apă). Când udăm, să evităm stropirea frunzelor – umezind frunzele putem favoriza îmbolnăvirea cu sporii ciupercilor. Folosiți udarea prin picurare sau udați dimineața, astfel ca soarele să zvânte eventualii stropi.

Fertilizarea: în  momentul plantării se poate administra un fertilizator cu administrare înceată. Sau nu – dacă ați îngrășat suficient solul cu substanțe nutritive. Odată ce apar primele flori, se poate administra niște gunoi de grajd maturat. Pe parcurs se mai pot aplica și alte doze de fertilizant – de preferință organic.

Îngrijirea: pentru a proteja de buruieni (care concurează castravetele la hrănire și prin îndesire limitează circulația aerului, ba chiar atrag gandacii castravetelui) folosiți mulci imediat după ce planta a prins oarece înălțime (în jur de 10 cm). De asemeni plantați companioni: porumb, mazăre, fasole, salată, ridichi.

Plantați în împrejurimi plante care atrag polinatori (mărar sau tarhon sunt niște bune exemple): castraveții au o problemă cu polenizarea.

Castraveții sunt sensibili la o mulțime de boli. Plantarea unor plante companion precum colțunași, usturoi, oregano, mușețel, ajută la prevenirea îmbolnăvirii. Aceste plante, tăiate, se pot adăuga la mulci.

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: