Cum solul ne este un dat, nu putem, după ce am intrat în posesia acestuia, decât să îi îmbunătățim calitățile (fie ca structură fizică, fie ca structură chimică).
Cum arătam și în altă parte, oricare sol poate fi înbunătățit în ce privește calitățile sale, și adaptat nevoilor noastre. De obicei lucrările de ameliorare a solului sunt costisitoare. Există însă și căi de ameliorare ieftine sau chiar gratuite. Mai jos, câteva dintre ele:
Lemnul mărunțit
Crengi mai subțiri, talaș rezultat de la lucrările în lemn, în general subproduse de lemn, mărunțite la dimensiuni (preferabil) sub 2cm, toate pot fi folosite pentru a ameliora solul, în calitate de mulci: așternem un strat de câțiva centimetri cam peste tot în grădină: între plante, în zonele înierbate, pe aleile neamenajate, ect. Mulciul reduce erozounea solului, ușurează reducerea apei și împiedecă creșterea buruienilor. În cadrul lucrărilor de toamnă mulciul este integrat, prin săpătură, solului. Mulciului pe bază din lemn mărunțit îi trebuie mai multă vreme decât altor soiuri de mulci pentru a se dezintegra în sol, dar amestecul de sol cu mulci nu este dăunător, ba dimpotrivă – ușurează dezintegrarea lemnului precum și transferul nutrienților dinspre mulci înspre plante. Am identificat o bună sursă de astfel de material, și îl voi folosi anul acesta. Multe gatere sunt gata să vă ofere lemn mărunțit gratuit, numai să scape de el.
Frunzele
În loc să dăm foc frunzelor uscate, de ce nu le-am folosi pentru ameliorarea solului? Frunzele moarte sunt bogate în carbon și alte elemente chimice, și odată integrate în sol ușurează și permeabilizează solurile grele, lutoase, și ajută la retenția umezelii în cazul solurilor ușoare, nisipoase.
Toamna aceasta am fost cu o greblă și câțiva saci mari de plastic în pădurea de fag din apropiere, și am adus astfel frunze uscate, pe care le-am pus în paturile de legume, într-un strat de vreo 20 cm; peste acest strat am pus alte straturi (iarbă cosită, deșeuri alimentare, etc). Mă aștept timpul scurs din iarnă până în mijlocul primăverii să ducă la transformarea frunzelor într-un sol prielnic plantelor mele, chiar dacă dezintegrarea frunzelor nu va fi definitivată.
O alternativă este imprăștierea frunzelor pe teren, și aplicarea unei săpături ușoare, toamna târziu/iarna devreme. În final, se poate trece la compostarea frunzelor, dacă există o sursă bogată din acest formidabil aliat al grădinarului (dacă se pun doar frunze, atunci necesită cel puțin un sezon, până la un an de zile, pentru a se finaliza transformarea frunzelor în compost).
O pădure în apropierea gospădăriei (sau doar un pâlc de copaci – a se evita arinii) sau un parc comunal pot fi surse pentru frunze uscate. Serviciile orășenești care strâng frunzele pot să ne cedeze sacii plini, dipensându-se de costurile legate de transportul și arderea frunzelor la gropile de gunoi comunale.
Compostul din frunze uscate este excepțional pentru ameliorarea solului, putând rivaliza cu turba în reținerea umezelii.
Cenușa de lemn
Dacă aveți, ca mine, o instalație termică ce funcționează pe lemne, sau doar un cămin pe care îl folosiți din când în când, sau dacă faceți des grătare folosind lemnul (dar nu brichete și nu mangal!) atunci aveți la dispoziție o sursă ieftină de cenușă. Cenușa de lemn este bogată în potasiu și calciu, dar cuprinde și alte microelemente, deci este grozav să o folosești la ameliorarea solului. Mai ales dacă solul este acid, sau dacă intenționați să cultivați plante care iubesc un sol ușor alcalin, atunci cenușa este mai mult decât binevenită.
Cenușa trebuie răspândită pe sol toamna și în cursul iernii, dar să evităm să o răspândim cu puțină vreme înainte de plantarea răsadurilor sau de însămânțare. Nu o vom pune nici direct lângă plante, căci riscăm să ardă rădăcinile acestora.
Zațul de cafea
Zațul de cafea este un bun ameliorator. Îl putem folosi în diferite feluri: compostând zațul alături de alte materiale (ideal amestecat cu compost de frunze uscate) sau presărându-l pe sol (în special pe lângă plantele iubitoare de un sol ușor acid).
Eu nu beau cafea iar soția bea doar 1-2 cețti pe zi, deci cantitatea de zaț care îmi stă la dispoziție nu este mare. În consecință îmi voi face curaj și voi încerca să văd dacă într-adevăr cafenelele din Cluj (Starbucks, de pildă) sunt foarte amatoare sp se scape de zațul de cafea, dându-l de moca celor care le bat la ușa din spate.
Urina
Vă aduceți aminte de spusa ”banii nu au miros”? Ei bine urina miroase, dar este gratis și un excelent ameliorator. Ea conține azot, fosfor și potasiu precum și alte elemente și microelemente. Desigur, urina este prea concentrată și nu o putem folosi decât diluată. Dacă ne hotărâm să folosim oala de noapte, și dacă avem un spațiu dedicat compostării, atunci putem arunca conținutul oalei acolo. Timpul și bacteriile își vor face datoria. Și da, scuze dar nu pun aici o imagine. 🙂
Deșeurile aliementare
Am dedicat o pagină separată compostării deșeurilor alimentare. Dincolo de compostare, deșeurile alimentare (sau cel puțin unele dintre ele, pot fi folosite și altfel:
- unele dintre resturi pot fi îngropate direct în solul din apropierea plantelor (coji de banane lângă plantele de roșii, de exemplu) sau la rădăcina plantelor, înaintea plantării răsadului (coși de ouă mărunțite în cazul acelorați tomate)
- unele resturi pot fi presărate în jurul plantelor (coji de ouă, de pildă, pentru a ține departe melcii de grădină)
- resturile menajere pot fi date prin mixer (coji de fructe, de pildă) și, amestecate cu apă. pot fi folosite la stropirea solului din grădină
- apa reziduală, rezultată a spălării sau fierberii alimentelor (în cazul în care nu o folosiți mai departe pe lanțul alimentar) este ideală pentru a stropi straturile, conține microelemente și faceți economie de apă
Toate acestea, în final, duc la ameliorarea treptată a solului. Trebuie doar răbdare, puțină organizare, și timp. La urma urmei, nimic nu se face de pe o zi pe alta.
Deșeurile animale
Cu excepția câinilor și a pisicilor, toate celelalte animale domestice ne oferă gratuit deșeurile lor, bogate în azot și alți nutrienți.
Unele reziduri animaliere pot fi folosite direct, prin presărarea lor asupra solului (cele de la iepuri, oi sau capre, de pildă), altele pot fi presărate doar în anumite perioade (toamna de exemplu, pentru balega porcilor, cailor și vitelor mari), altele sunt mai potrivite pentru ceai (găinațul) în sfârșit din toate acestea se poate pregăti un compost ideal pentru a fi integrat în sol. Desigur, în cazul unor suprafețe mici (cum este grădina mea) nu este loc să organizez compostarea deșeurilor animale. M-ar scoate din casă mirosul, și nu numai pe mine ci și pe vecini. Și nici nu am fermă. În schimb sunt destule gopodării gata să ne ofere gunoi de grajd ieftin, iar o fermă de creștere a găinilor (de pildă) se va dovedi chiar recunoscătoare dacă o vom scăpa de o parte din deșeurile care împut vecinătatea.
Fiecare fel de gunoi animalier are specificitatea lui, și cu siguranță voi reveni. Să spunem aici doar atât: nu există un ameliorator mai bun, pentru sol, decât gunoiul de grajd. Punct.
Fân sau paie
Fânul sau paiele, dacă sunt proaspete sau în bună stare, nu sunt nici gratuite nici ieftine, pentru un grădinar amator. Eventual putem găsi un fermier care vrea să scape de fân sau paie semiputrezite – lui nu îi mai servesc la hrana animalelor, dar sunt bune pentru grădina noastră. Dacă nu le vom pune la compostat alături de alte materiale, atunci le putem folosi ca un mulci, presărându-le într-un start subțire deasupra solului. Toamna, după recoltare, le putem incorpora în sol printr-o săpare ușoară. Există și o altă cale de folosire a paielor sau fânului, plantarea direct într-un strat de fân sau paie, dar o voi trata separat.
Radu Zlati 
Comentarii recente