Dacă două state fac lucruri asemănătoare, le descriem în același fel? Sau vocabularul se schimbă în funcție de cine face acel lucru? O balanță care cântărește diferit în funcție de cine urcă pe ea nu mai este balanță. Este un instrument de propagandă cu aspect de instrument de măsură.
Inegalitatea în școală: cei puternici contra celor slabi sau anatomia declinului școlar mondial
undeva există un mecanism care obligă o parte dintre copii să citească texte lungi și să rezolve probleme grele în ciuda mediului, iar altundeva acest mecanism nu există. Scorul mediu nu spune nimic despre asta — el adună vîrful care crește și baza care se scufundă într-o singură cifră și o numește „țară”
Harta lumii redesenată de un test: ce ne spune PISA 2025 despre Asia, Estonia — și despre noi
Trei state, aceeași moștenire școlară, trei destine: Estonia — 527, prima în Europa; România — 425, în cădere; Moldova — 422, în urcare lentă. Diferența nu o fac banii și nu o face cultura. O fac trei decizii instituționale plictisitoare, ieftine și perfect copiabile: fără selecție timpurie, încredere în profesori, consecvență pe decenii.
Dacian Dolean — Mituri legate de analfabetismul funcțional
în curând, va fi considerat analfabet funcțional cel care nu va ști să utilizeze în mod corect inteligența artificială (de exemplu, să adreseze întrebări relevante). Dacă luăm în considerare acest criteriu, probabil unii elevi din România au un nivel de alfabetizare funcțională superior profesorilor lor.
PD Aligică — Dezbatere despre naționalismul românesc, sau doar panglicăreală?
ce se dorește prin acest demers și prin lansarea acestei tematici? Cine sunt interlocutorii cărora noi, în calitate de cetățeni, cercetători sau specialiști, le putem adresa întrebări și de la care putem solicita clarificări și un dialog public pe această temă?
FB: Din nou despre testul PISA
Un elev român de clasa a 9-a e la nivelul unui elev de clasa a a 6-a sau a 7-a din Ungaria. Da, 20 de puncte diferente înseamnă cam un an conform metodologiei OCDE. Iar ungurii au 55 puncte peste noi la științe, 40 la citit.
Dacian Dolean — Cum interpretăm rezultatele PISA 2025
Practic vedem o scădere în toate domeniile, și un loc în clasament care ne plasează lângă țări care au o putere economică mult mai mică decât România (cum ar fi Serbia, Moldova, Georgia), în ciuda investițiilor de sute de milioane de euro de care a beneficiat România în ultimii ani din fonduri europene.
România dez-alfabetizată
sistemul românesc de educație se autodiagnostichează, cu precizie clinică, de douăzeci de ani. Rapoarte, strategii, pacte naționale, diagnoze ministeriale, „România educată”. Diagnosticul a devenit un gen literar al instituțiilor noastre — poate cel mai sofisticat pe care îl producem. Ne pricepem admirabil la boala noastră. Nu ne tratăm niciodată.
G. Șerban — Eșecul școlii românești
În loc să livreze competențe, sistemul educațional românesc livrează fluturași de salariu îndurerați, greve sacre și mitinguri de solidaritate pentru menținerea scaunului călduț.
PD Aligică
EXISTĂ UN PERICOL MARE: Să se aleagă praful și de al doilea val al mișcării proeuropene, reformiste, progresiste, salvationiste etc. și noi tot nu am reușit să aflăm de la adepții ei ce vor, de fapt, pe bune, de la țară, de la lume și de la societatea românească.
Adrian Hatos — Din nou despre Legea Salarizării (și nu numai)
România este printre rarele țări din UE în care rata de participare în învățământul preșcolar (creșe+grădinițe) a scăzut în ultimii 10 ani?
Arthur Suciu — Legea salarizării – cu gândul la ierarhie
Faptul că unii, cum sunt politicienii sau magistrații, își dau pe față niște supersalarii, în timp ce țara a început să se plângă de foame, arată un nivel de educație și o nesimțire care nu existau nici la comuniști.
M. Bertea — Când, de ce și cum devine o evaluare națională concurs de admitere?
să lăsăm Evaluarea Națională să fie ceea ce spune numele că este – o evaluare a sistemului – și să căutăm soluții moderne, umane și multidimensionale pentru admiterea în licee.
PJ Biro — Fizica școlară nu se măsoară cu kilogramul
Profesorii care se pierd înainte și după concurs pot, cel puțin în principiu, să fie urmăriți prin date mai bune. Copiii care nu vor întâlni omul care le-ar fi putut arăta că Fizica era și pentru ei vor rămâne mult mai greu de numărat.
Dan Diaconu — Cam tot ce n-ai știut despre AI
Un AI este woke din cauză că a fost antrenat pe date woke. Dacă în procesul de antrenament i s-a tot repetat că „nu există o definiție a femeii”, atunci „comutatoarele” sale vor fi astfel reglate pentru a da un astfel de răspuns. Nu e „conștiința” sa, ci modul în care a fost reglat în timpul procesului de antrenament.
DP Aligică — Despre topurile universitare
În aceste condiții (salarii neatractive, infrastructură uzată, birocrație, fragmentare instituțională, predictibilitate zero a finanțării) sistemul încă produce: cercetători care câștigă granturi, institute care publică în reviste de top, universități care mențin standarde minime de calitate, absolvenți care sunt absorbiți pe piețe competitive din vest.
Adrian Hatos — O lege a salarizării pentru Deep State
Guvernul României actual, fiind într-o poziție foarte slabă din punct de vedere politic, a încercat să câștige suport politic prin sensibilizarea funcționărimii importante din stat (cum ar veni, Deep State-ul nostru), mai ales cea de la nivel central, care reprezintă contingentul cel mai important de clienți ai partidelor.
Anatol Basarab – Ucigașii care nu au citit cartea
Circulă pe internet un text atribuit scriitorului egiptean Alaa Al Aswany. Trei procese, trei asasini, același tipar: oameni care ucid pentru idei pe care nu le pot defini și pentru cărți pe care nu le-au citit. Textul e puternic. Are însă două defecte. Prima scenă, cea cu asasinul lui Sadat, este falsă. Iar semnătura lui […]
Claudiu D. Tufiș — Observații la Legea Salarizării
legea salarizării este o batjocură iar politicienii care o susțin nu demonstrează decât o ipocrizie nemărginită, prin care nu pot obține decât disprețul celor din sisemul de învățământ.
PD Aligică – Eterna Românie
Problema este mecanismul prin care o societate ajunge să-și submineze singură exact resursele NATURALE și UMANE de care va avea nevoie cel mai mult în următoarele decenii și, simultan, să producă diversiunile și justificările intelectuale și propagandistice prin care această operațiune este prezentată drept progres
VS Cosma — Legea Salarizării și salariile cadrelor didactice
dacă proiectul va trece în această formă, întreaga carieră a unui profesor din învățământul preuniversitar se va desfășura în treimea inferioară a scalei coeficienților.
DP Aligică — Crizele noastre
În locul unor politici publice bazate pe analiză logică, pe verificare empirică și pe bun-simț, avem politici economice, sociale și instituționale aberante care produc efecte tot mai costisitoare pentru Uniunea Europeană și pentru state precum România.
Harari despre următorii 50 de ani: Douăsprezece teze despre lumea care vine
Ne confruntăm pentru prima dată cu ceva care poate nu doar să execute ordine, ci și să acționeze din proprie inițiativă: să gestioneze finanțe, să angajeze oameni, să proiecteze armele viitorului.
Luați labele de pe Păunescu! Sau cum se rescrie istoria litareaturii cu flexul și polizorul
Problema este că oamenii aceștia nu încetează să fie mari scriitori doar pentru că au fost și oameni mici. Sau lași. Sau oportuniști. Sau fanatici. Sau de partea greșită/criminală a istoriei. Căci istoria nu este o ședință de cadre. Opera nu este cazierul autorului. Iar cultura nu funcționează după Codul penal.
Patrick Joshua Biro — Elevii ar merita să fie luați în serios
Am ajuns să cred tot mai mult că școala are nevoie să recupereze o idee simplă și incomodă: dificultatea, folosită cu grijă, este o formă de respect
Florina Rogalski — Despre norma didactică de 20 de ore
Deci, au procedat ca niște contabili primitivi. Au zis: cine sunt cei mai mulți din sistemul bugetar? Profesorii. Pe ei. Deci lor le mărim norma didactică, le micșorăm salariile. Toată lumea este sub salariul de bază foarte mult.
Dan Andronic — Guvernul te crede prost și te vrea și mai prost!
Pe guvernanți NU îi interesează școala publică. Copiii lor (dacă au) învață la școlile private de top din nordul Bucureștiului sau sunt trimiși direct la Londra, la Viena sau la Geneva. Pe ei nu îi lovește grila cu coeficientul 1,90 și nici clasele cu tencuiala căzută.
AP Shanaka — Fable 5 halucinează. Unde poate duce asta?
Modelul de inteligență artificială de nivel Mythos de la Anthropic, „Claude Fable-5 MAX thinking”, tocmai a recunoscut că a fabricat/halucinat! Fabricarea/minciuna a fost detectată cu precizie de modelul de inteligență artificială de nivel GPT 5.6 SOL Pro de la OpenAI, lucru recunoscut apoi de Claude.
PA de Hillerin — Investirea banilor din pilonul II de pensii în armament
Ce uită toți susținătorii Pilonului II să spună este că, de fapt, singurii care ies câștigați de pe urma existenței Pionului II sunt administratorii privați. În rest, pierde toată lumea. Dar cel mai mut pierd, mai ales, contribuabilii la Pilonul II.
Megha Lillywhite — Extremismul politic al creșterii copiilor sănătoși
Majoritatea stângiștilor înțeleg politica prin prisma dorinței lor de a fi «o persoană bună» conform standardelor comilitonilor și ideologiei lor. Un om obișnuit însă privește politica prin prisma setului de decizii care trebuie luate pentru a-și proteja cât mai bine copiii și pentru a le oferi acestora șanse cât mai mari la o viață normală. Cum se explică această diferență?
PD Aligică — Unde mergem la Facultate?
Întrebările de tipul „Ce meserie să aleg ca să fie sigură pe termen lung?”, „Ce facultate să urmeze ca să aibă un viitor stabil?” sau „Merită să investesc timp și bani în această specializare?” au devenit extrem de dificile, incerte și încărcate de anxietate.
PD Aligică — Coloana a V-a și „Getica”
În locul confruntării de argumente, am asistat la campanii sistematice de demascare, ostracizare, stigmatizare, distrugere a reputației și excludere profesională.








Comentarii recente