Toți indicatorii (militari și civili, cum ar fi închiderea fizică a școlilor) indică o explozie inevitabilă sau o confruntare foarte acerbă în următoarele zile.
Talal Nahle — Ziua 53: Pe marginea Abisului…
Nucleul conflictului constă în încercarea Washingtonului de a modifica poziționarea strategică a Iranului și parteneriatul său cu China – o mișcare pe care Teheranul o consideră sinucigașă și pe care nu o va întreprinde absolut deloc. Între timp, în Liban, aranjamentele de securitate israeliene se prăbușesc pe fondul eșecurilor „Liniei Galbene” și al reînnoirii ciocnirilor.
I. Tâlvescu — Cum „Art of the Deal” a lui Trump se transformă în „Art of the Mess”
Donald Trump crede că „maximum pressure” plus Truth Social rants (tirade) plus un pic de „nuclear brinkmanship” (joc la limită nuclear) egal super deal. .
Realitatea? Blocada lovește înapoi, petrolul urcă la Bursă, aliații se enervează, iar baza MAGA începe să vocifereze din ce în ce mai tare „America First, nu Israel First”.
Mario Nawfal — Un președinte (prea) ușor de convins
Netanyahu i-a oferit un „raport persuasiv din februarie” în Camera de Situație, susținut de apeluri repetate din partea lui Lindsey Graham, iar Trump și-a schimbat părerea. El credea că va fi la fel de ușor ca în Venezuela.
A. Zubedy De ce Iranul ar trebui să nu mai irosească timpul negociind
La prima vedere, diplomația pare rațională. Sugerează reținere, dialog și posibilitatea de dezescaladare. Este lucrul corect de făcut. Dar nu toate negocierile sunt autentice. Unele există pur și simplu pentru a câștiga timp, a gestiona aspectul sau a evita să pară slabe.
Talal Nahle — Teheranul îngroapă „teatrul de negocieri” la baza strâmtorii Hormuz…
În această seară, ne aflăm în fața prăbușirii totale a „șaradei diplomatice” pe care Washingtonul a încercat să o promoveze. Iranul, după ce a intrat în armistițiu dintr-o poziție de forță, a decis astăzi să dea o dublă palmă geopolitică: în primul rând, respingând categoric o a doua rundă de negocieri cu Washingtonul și, în al doilea rând, revenind imediat la o blocadă totală a Strâmtorii Hormuz.
Talal Nahle – Ziua 49: Teheranul impune armistițiul libanez
În seara asta, ne aflăm la pragul unei „victorii de facto” pentru Axa Rezistenței; o victorie pe care o abordăm cu o precauție extremă, deoarece a fost smulsă din ghearele unui mare imperiu care și-a dat seama că prețul continuării războiului înseamnă sfârșitul hegemoniei sale unilaterale. Armistițiul anunțat de Trump în seara asta (pentru 10 […]
Talal Nahle — Ziua 47: Washingtonul cedează – Armistițiul include Libanul
rmistițiul va fi valabil atâta timp cât Washingtonul se teme de prăbușirea economiei sale, dar Axa știe că „pacea” cu Israelul este întotdeauna un armistițiu plin de capcane și că armele sunt singura garanție pentru demnitatea proprietarilor de pământ.
N. Vittachi — Realizările lui Trump și Hegseth în Iran
Negociatorii de pace obișnuia să fie sacrosancți
• Acum știm că SUA spune că este în regulă să ucidă negociatori
L. Pleșoianu – O lume nebună, nebună…
America a afirmat că a atacat Iranul pentru a se apăra de un atac al Iranului care ar fi urmat după ce Iranul ar fi fost atacat.
Talal Nahle — Ziua 45: Washingtonul declanșează „Războiul Porturilor”
Trump s-a prins singur în capcană. Continuarea blocadei va detona economia globală chiar înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, în timp ce retragerea va expune America ca un tigru de hârtie.
Talal Nahle — Ziua 44: Washingtonul fuge de eșecul negocierilor
După 21 de ore de negocieri maraton la Islamabad, vicepreședintele american J.D. Vance a plecat cu avionul înapoi spre Washington cu mâinile goale. Teheranul, care a intrat victorios în negocieri, a respins „termenii de capitulare” excesivi ai americanilor, afirmând o nouă ecuație: „Ceea ce Washingtonul nu a reușit să realizeze cu avioanele de război, nu va accepta la masa negocierilor”.
Mario Nawfal — Armistițiul, o perdea de fum?
Cu alte cuvinte: folosim pauza de două săptămâni pentru a reîncărca, nu pentru a ne retrage.
Talal Nahle — Ziua 42: Teheranul își dictează ritmul în Islamabad
Fie Washingtonul se supune realității noului Orient Mijlociu, fie scânteia războiului se reia pentru a îngropa ceea ce a mai rămas din prestigiul american în nisipurile regiunii.
Libanul – O linie roșie a Iranului
Iranul valorifică geografia, alianțele și punctele de blocaj energetic pentru a modela negocierile conform termenilor săi. Orice acord care ignoră Libanul riscă să se prăbușească înainte de a începe măcar.
Talal Nahle — Ziua 41: Armistițiul mai există?
În culisele politicii, orele imediat anterioare sau ulterioare declarării armistițiilor sunt adesea cele mai letale. Ceea ce s-a întâmplat miercuri noaptea și joi dimineața servește drept o „lecție dură” în arta înșelăciunii geopolitice.
Talal Nahle — Ziua 39: Începe războiul petrochimic
În această seară se va stabili dacă Orientul Mijlociu se va trezi mâine în fața unei catastrofe geopolitice sau la începutul unei înțelegeri umilitoare pentru Imperiul American.
Talal Nahle Ziua 37: Ce ne așteaptă mâine?
Astăzi, ne aflăm la o răscruce istorică. Odată cu apropierea „termenului limită de 48 de ore” stabilit de Trump, care se încheie mâine, și cu acumularea a 23 de bombardiere strategice B-52 la baza britanică „Fairford”, scena politică și de teren ne obligă să ne punem întrebări strategice
„Răgetul Leului” Ziua 36 (4.04.2026) – rezumatul ultimelor 3 zile
Războiul continuă, dar logica lui s-a schimbat. Nu mai este doar o confruntare între state sau armate. Este o competiție între capacitatea de distrugere și capacitatea sistemului global de a absorbi șocuri.
Talal Nahle — Ziua 35: Rezumat
Următoarele zile vor fi decisive în SUA. Trump se va confrunta cu o presiune imensă din partea „Statului Profund” (serviciile de informații, Departamentul de Stat și marile corporații) pentru a opri escaladarea. Dacă insistă cu încăpățânarea și continuă să folosească bombardiere (B-52), Iranul își va pune în aplicare următoarea amenințare atacând (Google și Microsoft).
„Răgetul Leului” — Ziua 32 (31.03.2026): Se schimbă paradigma conflictului
Asta e partea care ar trebui să ne neliniștească puțin: nu cine trage mai bine contează, ci cine controlează regulile jocului. Iar regulile se rescriu chiar acum.
„Răgetul Leului” — ziua 29 (28.03.2026). Ultimele evoluții
Conflictul a trecut de faza „loviturilor tactice” și a intrat în cea de redesenare a hărții economice mondiale.
Iran War — Ziua 25, războiul declarațiilor
Prin urmare, orice încetare a focului va fi (de fapt) temporară, condiționată și, mai ales, reversibilă. Cu SUA și Israel implicate, nici nu poate fi vorba despre respectarea unor semnături pe un tratat, oricare i-ar fi conținutul.
SA Perera — Când Iranul face Golful să își schimbe fața
„Acest război trebuie să înceteze imediat. Agresiunea trebuie să înceteze imediat. Pentru că toată lumea știe cine este principalul beneficiar al acestui război”. OARE CINE ESTE ACELA?
Dan Diaconu — Iran și sfârșitul lumii așa cum o știm
În scurt timp, lumea pe care o știm va dispărea, totul pentru că un imperiu muribund nu vrea să-și recunoască statutul real.
Dan Diaconu — Asasinarea lui Ali Larijani
Pe un Ali Khamenei, care nu se ferea, l-au omorât. Pe Larijani care, de asemenea, îi sfida, l-au omorât. Doar că rezultatul e mai rău decât cred.
SUA caută proști. Așteaptă provincia (România în blocstart) #numaizic
Dacă tot ne-am implicat defensiv (sic!) din punct de vedere militar – aerian, de ce nu am face-o și cu marina? Să trimitem dragoare întru deminarea Strâmtorii Hormuz.
„Răgetul Leului” — Ziua 16 (15.03.2026)
conflictul nu se stabilizează, ci se lărgește simultan militar, regional și economic. Iranul încearcă să compenseze inferioritatea militară prin presiune economică globală, în timp ce SUA și Israelul urmăresc degradarea sistematică a infrastructurii militare iraniene.
FB — Dar dacă Iranul spune nu?
întrebarea centrală nu este dacă Statele Unite pot oferi o cale de ieșire, ci dacă Iranul o poate accepta.
Mojtaba. Khameney după Khameney.
Pe termen scurt, Iranul se va radicaliza. Pe termen mediu, programul nuclear va accelera. Pe termen lung, este posibil ca exact acțiunea menită să prevină apariția unei bombe iraniene să fi creat liderul care o va construi.
„Răgetul Leului” — Rezumatul primei săptămâni de război
Rezultatul imediat nu este victoria cuiva, ci o spirală de escaladare care poate redesena echilibrul geopolitic global. Istoria are un simț al ironiei: toată lumea vorbește despre stabilitate exact în momentul în care stabilitatea pleacă pe ușă, cu valiza.
Copiii, numai copiii!
obligația, poate singura pe care o avem cu adevărat: aceea de a nu ne minți singuri. Pentru că atunci când moralitatea devine selectivă, ea încetează să mai fie moralitate și devine doar justificare. Iar de acolo până la repetarea istoriei nu mai este mult.
Teorie a manipulării (XLIII) — Încă una și mă duc!
într-un război, primul sacrificat este adevărul. Hm… Și ce dacă?






Comentarii recente