Plantăm și creștem roșii – fără secrete


Roșiile sunt un must to do al oricărui grădinar. Se plantează ușor (dacă faci apel la răsaduri), întreținerea nu înseamnă o mare bătaie de cap iar rezultatele încurajează pe începători să progreseze. În plus, roșiile se consumă în cantități destul de mari în timpul sezonului, și se pot conserva admirabil, sub formă de paste sau bulion pentru a fi consumate  mai târziu. Deci roșiile sunt o alegere naturală a grădinarilor, existând varietăți potrivite oricărui tip de climă, de la cea tropicală la cea temperat-continentală. Dar ce putem face ca startul (plantarea, cea întotdeauna atât de importantă) să fie una reușită?

rosii

Mai întâi, 8 elemente care nu ar trebui să lipsească

Poate nu veți găsi în proximitate toate aceste elemente. Dar cu puțină planificare în timp, veți putea să faceți rost și să înmagazinați cele mai multe dintre ele.

1. Praful de copt. O șmecherie ci bune rezultate, mai ales dacă optat pentru a crește roșiile în containere și vrem roșii mai dulci. Presărăm niște praf de cop în jurul bazei plantelor. acesta va fi absorbit în sol și va scădea nivelul acidității, de aici rezultănd roșii mai dulci.

2. Capetele de pește. Capetele de pește sunt un minunat fertilizator natural. Putrezirea lor eliberează azot, potasiu, calciu, fosfor și oligoelemente. Singura problemă este faptul că ele pot atrage și animale, care le pot dezgropa și mânca. De aceea îngropați capetele de pește la o adâncime mai mare (circa 30 de cm sau ceva mai mult). În loc de capate de pește se pot pune resturi de pește amestecate cu 2 căni de apă și o cană de lapte, pentru un super-îngrășământ. Mai multe despre asta, aici.

3. Aspirina. Aruncați 2-3 tablete de aspirină în groapa unde veți pune roșia. Va ridica imunitatea plantei, va scădea posibilitatea apariției bolilor și va crește producția. Toate datorită acidului salicic conținut în aspirină. Puteți, de asemenea, spreia planta cu o soluție pe bază de aspirină. Mai multe puteți citi în DailyMail UK.

4. Cojile de ouă. Cojile de ouă ridică nivelul calciului din sol. Iar calciul este important pentru creșterea plantelor. Puteți citi mai multe aici. Calciul ajută de asemeni la prevenirea putrezirii florilor. Puteți pune coji de ouă în sol, în groapa unde vom pune rădăcina dar și să le presărăm deasupra solului – vor descuraja limacșii.

5. Cristale de magneziu. Clorura de magneziu poate fi găsită sub formă de cristale. Roșiile prezintă o deficiență de magneziu – de aceea a oferi câteva grame de cristale de magneziu poate fi o bună idee. Între cristale și rădăcină fiți siguguri că sunt 2-3 centimetri de sol, pentru ca rădăcinile să nu fie în contact direct cu amelioratorul. În plus despre asta, puteți citi un articol aici.

6. Făină de alge. Făina de alge este bogată în micro-elemente și oferă o dietă completă pentru roșii, în perioada de răsad. Este un fertilizator încet, mult mai bun decât fertilizatorii din comerț, prea brutali adesea. O cupă cu făină de alge este suficientă pentru perioada de răsădire. Dacă vrei să afli mai mult, dă  click  aici.

7. Făina de oase. Similar făinei de alge, făina de oase poate fi adăugată gropii în care răsădim planta. O mână de făină de aose, sau chiar o cupă întreagă este esențială pentru înflorire, de vreme ce conține fosforul de care roțiile au atâta nevoie pe perioada creșterii și înfloririi, dar și pentru sănătatea plantelor în general.

8. Zaț de cafea. Adăugați zaț de cafea când faceți răsădirea plantelor. Înbunătățește structura solului și oferă o sursă de nutrienți cu eliberare lentă. Poate fi folosit ca fertilizator și chiar ca mulci. Mai multe despre folosirea zațului de cafea puteți citi aici.

Secrete despre plantare și nu numai

Aveți nevoie de un sol bogat. Roșiile au un sistem de rădăcini care merge adânc și sunt mari consumatoare de resurse ale solului. Deci aveți ne3voie de minim 15 cm de sol îmbogățit (cu compost, preferabil) – dar 30 de cm este mai bine. Solul trebuie de asemeni să fie suficient de permeabil. Dacă solul nu permite drenarea, există riscul îmbolnăvirii plantelor.

Verificați aciditatea. Solul pentru roșii trebuie să aibă un PH între 6 și 6,8.

Verificați expunerea la soare. Roșiile cherry se descurcă satisfăcătorși în zone parțial însorite. Pentru toate celelalte tipuri de roșii, încercați să aveți 100% expunere la soare. Asta dacă vreți recoltă bogată. Dacă nu doriți, nu-i musai…

Alegeți răsaduri cu rădăcina bogată. NU înălțimea sau bogăția frunzelor la răsadurile pe care le cumpărați ar trebui să vă intereseze, ci cât de dezvoltate sunt rădăcinile. Dacă nu sunt suficient dezvoltate, vor trece multe zile până când răsadul se va acomoda și va începe să crească.

Îngropați adânc răsadurile. Tomatele sunt printre puținele plante a căror tulpină, în contact cu solul, face noi rădăcini. Deci puteți îngropa răsadurile mai adând decât ele au crescut în răsadniță. Sfat: cumpărați sau creșteți răsaduri mai lungi de 20 de cm. Eliminați toate frunzele cu excepția ultimelor 4 frunze din vârf. Îngropați răsadul până la nivelul ultimelor frunze. Sfat alternativ: procedați ca înainte, dar puneți tulpina nu pe verticală, ci pe orizpntală, întrun șanț adânc de vreo 5 cm, lăsând ultimele 4 frunze afară. Tulpina va crește ulterior normal, dar partea îngropată va ofero numeroase rădăcini.

Încălziți pământul! Roșiilor le place pământul să fie călduț. Cu cât vă aflați într-o zonă mai rece, cu atât este mai necesară încălzirea pământului înante de plantare. Aceasta se poate realiza prin menținerea unui mulci de plastic negru până în mpmentul plantării, și poate chiar și după aceea (se dau găuri în folie pentru a lăsa loc răsadurilor). Unii cercetători recomandă plastic roșu (mulci roșu) iar nu negru, asigurând că recolta crește cu cel puțin 10%

Fertilizați! Fertilizați în momentul răsădirii (vezi mai sus cu ce anume). Fertilizați la fiecare două săptămâni, pe toată durata creșterii plantei și a coacerii fructelor. Folosiți pentru asta fertilizatori specializați din comerț, sau (mai bine) compost, ceai de compost, pământ de râme; dacă mergeți pe varianta a doua, când fertilizați adăugați și niște cristale de magneziu (o lingură).

Lăsați suficient spațiu între plante. Tomatele cresc mult (mai ales speciile cu creștere nedeterminată), au nevoie de aeraj bun, și trebuie să se zvânte repede după stropire (deși nu este indicată stropirea direct pe frunze) sau ploaie. Deci lăsați-le spațiu de dezvoltare.

Roșiile au nevoie de sprijin. Fie că sprijiniți tomatele în araci, că faceți o cușcă sau folosiți un alt sistem, plantele trebuie susținute ferm. Din start, concepeți un suport mai solid decât aparent ar fi nevoie. Mai bine așa decât ca suportul să cedeze sub greutatea plantelor și a fructelor.

Udați bine, și adânc. Deoarece sistemul reticular al tomatelor merge în adâncime, asigurați-vă că udați în adâncime. Sfat: îngropați o butelie de plastic de o jumătate de litru la fiecare plantă răsădită, sau una de 2,5 litri la mijloc, între 4 plante așezate în pătrat. Găuriți butelia, și turnați apa în ea, în loc să stropiți solul. Astfel udarea se va face în adâncime.

udare

Udați corect. Udați doar la baza plantei, nu pe frunze. Riscați altfel să îmbolnăviți planta. Udați dimineața devreme, pentru ca plantele să absoarbă apa în timpul zilei, iar seara solul să fie uscat (se împiedecă astfel apariția fungusului). Udați mai rar sau mai des, în funcție de temperaturile de afară. Dacă solul la adâncimea de circa 5 cm este uscat, este semn că trebuie să udați plantele. Dacă udați prea des,chiar dacă nu este prea multă apă (ceea ce ar fi foarte prost), rădăcinile vor fi descurajate să se dezvolte, căci vor face rost de apă prea ușor. Rădăcini bine dezvoltate = o plantă vigurăasă! Nu uitați: încercați să udați pe adâncime!

Rotați culturile. Pentru a evita transferul bolilor și paraziților de pe un an pe altul, rotați culturile, astfel încât tomatele să fie cultivate pe o solă unde anul anterior anterior au fost cultivate alte legume.

Eliminați frunzele din zona inferioară. Pe măsură ce plantele cresc, eliminați frunzele și lăstarii din zona inferioară, pe o distanță de 20-40 cm. Astfel nu riscați ca stropii de apă ricoșați din sol să atingă frunzele, favorizând îmbolnăvirea acestora.

Eliminați lăstarii aflați la încrengătura dintre tulpină și frunze. Dacă nu, planta va dezvolta tulpini secundare în dreptul fiecărui lăstar, iar tomata va deveni o junglă, va crește numărul florilor avortate iar fructele vor fi de mai mici dimensiuni sau bolnave.

Folosiți mulci. Dacă folosiți mulci, se întâmplă mai multe lucruri: (1) apa nu va sări din pământ pe frunze (2) solul va fi umed mai multă vreme, deci veți economisi apa, (3) buruienile se vor dezvolta mai greu; (4) dacă pentru mulci folosiți iarbă mărunțită, paie sau găteje mărunțite, acestea vor înapoia solului o parte din resursele pe care tomatele le folosesc pentru creștere.

mulci

Dar se poate folosi în loc de mulci și o folie de plastic.

mulci

Curățați toate frunzele moarte sau vestejite. Atât solul cât și planta trebuie să fie libere de frunze moarte. Împiedecați astfel răspândirea bolilor.

Plantați companioni. Dacă printre tomate veți planta usturoi sau busuioc, tomatele își vor spori aroma. Iar gălbenelele sunt de neprețuit – alungă unii dăunători, ajută la oxigenerea solului, și alte lucruri formidabile (citiți articolul de dedicat companionilor)

Culegeți des! Culegând fără să așteptați ca roțiile să fie deplin coapte (sau chiar răscoapte) încurajați creșterea celorlalte roșii.

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: