Dacia – hărți


Hartă gravată de Laurent Fries (1485 – 1532), publicată prima oară într-o editie Ptolemeu în anul 1522 la Strasbourg. Reproducerea prezentată mai jos a fost extrasă dintr-o ediţie publicată la Viena de Gaspar Trechsel în anul 1541. Harta cuprinde nordul peninsulei balcanice între Marea Adriatică şi Marea Neagră. Ptolemeu (Ptolemey) a fost cel mai mare geograf al antichităţii. A trăit între cca. 90 – 168 d.C., în cea mai mare parte a vieţii la Alexandria. Cea mai importantă carte a sa în domeniul geografic a fost Geografia, un tratat care cuprinde cam tot ce se ştia despre subiect în Imperiul Roman al secolului II. Lucrarea făcea referire la circa 8000 de indicaţii toponimice şi cuprindea 28 de hărţi, realizate prin utilizarea unor proiecţii cartografice. Din păcate copiile care au rezistat vremurilor nu mai conţineau şi hărţile. Din această cauză ediţiile tipărite ale tratatului cuprindeau hărţi întocmite pe baza informaţiilor din textul ptolemeic. Metodele sale cartografice au dăinuit aproape un mileniu şi jumătate. Iată, extrasă din capitolul 8 al tratatului, după site-ul lui Sorin Olteanu, traducerea textului referitor la râurile, triburile şi localităţiile din Dacia: Dacia este mărginită mai întâi dinspre nord cu o parte a Sarmaţiei Europene, de la muntele Carpates până la marginea amintitului cot al fluviului Tyras, care are poziţia cum s-a spus dinspre apus cu Iazygii Strămutaţi, pe râul Tibiskos dinspre sud cu o parte a fluviului Danubios, de la cotul râului Tibiskos până la Axiupolis, îndată după care Danubiul se numeşte Istros până la Pont şi la guri; poziţia acestei părţi este astfel: după vărsarea râului Tibiskos primul cot spre sud-est vărsarea râului Rabon, care merge prin Dacia vărsarea râului Kiambros cel (?) de la vărsarea râului Alutas care luând-o spre nord curge de-a lungul Daciei cotitura de la Oiskos cotitura de la Axiupolis de la care, cum am spus, se mai numeşte şi Istru fluviul Danubiu până la guri dinspre răsărit şi cu râul Istrul de aici până la cotul de lângă oraşul Dinogeteia a cărei poziţie [este] şi încă cu fluviul Hierasos, care la Dinegeteia pornind din Istru se îndreaptă către nord şi răsărit până la amintitul cot al fluviului, cum s-a spus Stăpânii Daciei cei mai de la nord, începând dinspre vest, [sunt] Anarti şi Teuriski şi Kistoboki;sub aceştia Predauensii şi Ratakensii şi Kaukoensii; tot aşa, sub aceştia Biephi şi Bouridauensii şi Kotensii, sub care încă Albokensii şi Potulatensii şi Sensii; sub aceştia cei mai la sud [sunt] Saldensii şi Keiageisi. În Dacia oraşe mai răsărite sunt acestea: Rukkonion, Dokidaua, Porolisson, Arkobadara, Triphulon, Patridaua, Karsidaua, Petrodaua, Ulpianon, Napuka, Patruissa, Salinae, Praetoria Augusta, Sandaua, Angustia, Utidaua, Markodaua, Ziridaua, Singidaua, Apulon, Zermizerga [Nermisega], Komidaua, Ramidaua, Pirum, Zusidaua, Polonda, Polonda, Zurobara, Aizisis, Argidaua, Tiriskon, Zarmizegethusa basileion, Hydata [=Aquae], Netindaua [Nentidaua], Tias(s)on, Zeugma [Pons], Tibiskon, Dierna, Akmonia, Drubetis, Arkin(n)a, Pinon, Amutrion, Sornon.
     

Dacia în perioada lui Burebista (reconstituire, cu suprapunerea triburilor dace după Ptolemeu)

Dacia în perioada lui Decebal, cu suprapunerea triburilor dace după Ptolemeu

     
Reclame
%d blogeri au apreciat asta: