NU există (cu excepția manei) dușman mai temut pentru un grădinar amator decât multitudinea de târâtoare care ne infestează culturile, an de an – multe aducând dupăele și diferite boli. Am mai scris și voi mai scrie pe tema asta – subiectul este vast, și maniera de a îl aborda, și mai și. Deci, pe scurt, câteva sfaturi care vă vor ajuta să pre-întâmpinați problemele.
1. Să avem un sol sănătos
Pământul este principalul factor al unei grădini. El oferă nutrienți, apă, oxigen și suport rădăcinilor plantelor. Cercetările arată că, cu cât este mai sănătos solul, cu atât mai mult plantele sunt apte să respingă atacurile dăunătorilor.aici Deci un sol sănătos, fertil, este o cale esențială pentru a preveni probleme cu dăunătorii. Ce putem face pentru asta?
• să limităm distrugerea solului
Din ce în ce mai multe studii arată că a săpa, grăpa, etc solul prezintă numeroase inconveninete.aici Lucrarea (manuală sau mecanică) a solului duce la diminuarea acestuia, provoacă compactarea sa și eroziunea, lovește în flora microbiană și în râme. Deci să nu ”deranjăm” solul, să îl păstrăm atât pe el cât și viața de sub suprafața sa cât mai cât puțin – în loc să îl afresăm, putem să îl îmbogățim pur și simplu punând amendamentele deasupra solului și să lăsăm râmele și microbii să facă restul.aici
• să folosim compostul
Începem să folosim o ladă pentru compostare, și adăugăm câțiva centimetri de compost în grădină în fiecare primăvară pentru a adăuga nutrienți și a încuraja o structură favorabilă a solului.
• folosim mulci
Adăugăm 5-10 cm de mulci (iarbă sau frunze) pentru a reduce evaporarea apei, a înlătura buruienile, a modera temperatura solului, a preveni compactarea solului și a adăuga un îngrățământ organic cu descompunere lentă.
• rotim culturile
Recoltele se diminuează dacă aceeași cultură este cultivată repetat în același sol – parțial și pentru că dăunătorii specifici ai acelei culturi se înmulțesc și ei. Planificăm deci rotirea familiei de plante pe care o cultivăm, în fiecare sezon într-o nouă solă – evităm astfel ca dăunătorii familiari respectivei culturi să o găsească rapid..
• plantăm culturi de acoperire
La sfârșitul sezonul cultivabil plantăm în sole culturi de acoperire, precum iarba de gazon (lolium), mazăre sau trifoi pentru a mări fertilitatea solului, a micșora erozoinea în lunile de iarnă ți a înbunătăți structura solului. În primăvară acoperim totul cu mulci.
2. Să atragem insectele binefăcătoare
Nu toate insectele sunt rele. Unele ajută la polinizare, altele descompun deșeurile, altele distruc insectele dăunătoare. Totul este să le putem deosebi. Adaug mai jos o planșă denumirile sunt în engrlază, dar cititorii mei știu engleza (sau cel puțin sum să folosească un dicționar).
În general, să căutăm să ținem în grădină flori de tot felul, astfel încât să avem plante înflorite tot timpul, din martie-mai până în octombrie. Plantele de mai jos sunt deosebit de atractive pentru insectele care trăiesc pe seama altor insecte: aici
• plantele care au flori în forma margaretelor
• florile din familia tagetes (vâzdoagă, crăițe pitice, african marigold, tansy)
• chimen dulce, fenel
• mentă
• morcovi
• mărar
• Barbișoara, Albita, Ciucușoara
• gălbenele (calendula)
• pătrunjel
• coriandru
• zinia
3. Monitorizăm grădina
Ținem sub observație culturile, căutând eventualele pagube. Ne uităm la frunze, în special partea de jos, cea umbrită (acolo depun insectele ouă). De asmenei dacă frunzele sau fructele prezintă pete, deformări, decolorări sau colorări de orice fel – acestea sunt semne că ceva nu este în regulă. Mai jos adaug o planșă – este doar orientativă.
4. Decidem dacă acționăm sau nu
Dacă pagubele sunt minime, grădinarii organici nu iau măsuri – orice măsură ar lua, ar afecta atât insectele dăunătore cât și pe cele binefăcătoare. Este ok să împărțim nițel din recolta noastră cu organismele din natură. Dacă pagubele sunt mari, încercăm să luăm măsuri – dar despre alta, în alt articol.
Comentarii recente