Vegetale care pot crește la umbră


Jumătate din grădina mea se bucură de soare doar dimineața până pe la 10-11 și, jumătate din această jumătate, o parte din nou după ora 17 (mă refer la o zi de vară). Deci, conform clasificării, jumătate de grădină este parțial însorită (are cam 6-8 ore de lumină solară directă pe zi) sau chiar umbrită (mai puțin de 4 ore de lumină solară directă. Ce-i de făcut? Evident, în primă instanță am ales să pun aici câteva flori (pe lângă ceva ierburi și arbuști) care se împacă cu oferta de lumină mai redusă, dar cum florile nu se consumă la masă cine știe cât, am dat o raită pe net să vad ce alte vegetale, unele dintre acelea ce umplu strachina, aș putea cultiva. Iată rezultatul căutărilor mele:

Rucola

Mai nou familia mea consumă o grămadă de rucola, după o rețetă savantă de salată. Deci faptul că rucola este printre palntele care pot crește liniștite în zone mai umbrite, este o veste bună. O voi semăna continuu, începând de la sfârșitul lui martie și până în iulie, sperând la generații succesive de rucola. Bonus: am decis să cultiv, dar pe lângă paturile de legume, și păpădie (verișoara bună a rucolei). Din aceleași motiv: din frunzele sale tinere, iese o salată pe cinste. Eu nu consum verdețuri, dar dacă familia o cere, atunci salată să fie!

Sfecla roșie

Sfecla roșie se împacă și ea cu mai puțin soare. Am cumpărat deja semințe dintr-o varietate de sfeclă roșie. Dar vor trebui mai multe încercări pentru a stabili care varietatese potrivește mai bine pentru zona și solul corespunzătoare grădinii mele.

Broccoli

Pentru mine broccoli reprezintă simbolul întrupat al verdețurilor la modă care au inundat bucătăria familială, limitând drastic binecuvântatul cartof și mândra fasole. Dar fie, voi cultiva și această legumă. Avantajul pentru broccoli (și pentru alte câteva legume pe care le prezint în acest articol) este faptul că nu se teme de temperaturi mai joase, putând fi recoltată până la mijlocul toamnei.

Varza de Bruxelles

Nu o voi cultiva (la noi în familie se consumă foarte rar, deci nu există rațiunea de a o semăna) dar admit că, la fel ca brocolli, având cerințe puține față de lumina solară și fără a se teme de temperaturi joase, ar putea fi o opțiune.

Salata

Una dintre puținele verdețuri pe care le consum fără reținere (trăiască ciorba de salată, cu cârnăciori și omletă… he he he…). Are aceleași avantaje ca broccoli și varza de bruxelles dar, în plus, prezintă un ciclu scurt de viață, ceea ce garantează câteva recolte de salată de pe același teren. O opțiune clară, și bine întemeiată.

Varza

Din nou, o preferată în ce mă privește (trăiască sarmalele și varză calită cu oarece șunculișă…) dar nu am destul teren pentru a sacrifica o parte din el în vederea cultivării verzei, mai ales că noi avem nevoie de cantități mai mari (consum uzual + murături).

Morcovi

Am cultivat și anul trecut, dar fără mare succes (prea puțin sol fertil, și prea târziu semănați). Anul acesta voi repeta încercarea, și sper că în ciuda poziționării față de soare, voi recolta destul pentru consum și murături. Am comandat niște semințe de morcovi în multiple culori… ă să fie p veselie în borcanele mele…

Pătrunjel

Aceeași observație pentru anul trecut ca și la morcovi. Cu puțin noroc și osârdie, anul acesta va fi diferit. Am comandat semințe atât pentru pătrunjel rădăcină cât și pentru pătrunjel frunze. Să fie!

Spanacul

Nu știu de unde până unde, dar spanacul îmi place. Deci, va fi ceva spanac, și chiar mai mult, doar să izbutesc o bună planificare a straturilor. Voi semăna începând de la sfârșitul lunii (se putea și mai devreme, dar nu am finalizat transportul pământului fertil în noile paturi de legume) și voi continua cu câte un rând pe săptămână, ca și la salată.

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: