Subiectul I (30 puncte)
Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
- Iancu de Hunedoara, născut valah, nu era de origine nobila… El a arătat cel dintâi ungurilor că fronturile turceşti pot fi sporite şi învinse… humele lui umbreşte şi pe al altora; a mărit mult gloria nu numai a ungurilor, ci şi pe cea a valahilor din care s-a născut.” (Enea Silvius Picolomini – Papa Pius al ll-lea. In Europa)
- B. „Expediţia din iarna anului I443-1444 a fost denumită «campania cea lungă». Numele era cu lotul îndreptăţit pentru vremea aceea, când armatele feudale duceau în general campanii foarte scurte, de o lună sau două. după care se retrăgeau in tabere, pentru a se reface. De data asta, armata lui lancu fusese în acţiune mai bine de şase luni, din care patru luni in teritoriul duşman, susţinând şapte lupte mari. victorioase, atât in înaintare, cât şi în retragere.” (Camil Mureşan, lancu de Hunedoara)
Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:
- Precizaţi, din sursa originea lui Iancu de Hunedoara. 2 p
- Precizaţi expediţia antiotomană la care se refera sursa B 2 p
- Numiţi teritoriul unde îşi exercita calitatea dc voievod lancu de Hunedoara şi perioada în care a deţinut această calitate. 6 p
- Scrieţi litera corespunzătoare sursei în care Ungaria este atenţionată asupra posibilităţii de a înfrânge Imperiul Otoman, selectând o informaţie aflată în relaţie cauză-efect. 5 p
- Scrieţi litera corespunzătoare sursei care menţionează cea mai lungă campanie antiotomană şi argumentaţi denumirea dată acesteia. 5 p
- Menţionaţi alte două evenimente politico-militarc la care au participat românii în Evul Mediu şi/sau la începuturile modernităţii. în afara celui precizat în text. 6 p
- Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia Ţările Române nu au fost transformate în paşalâcuri. {Se punctează coerenţa şi pertinenţa argumentării, elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 p
Subiectul II (30 puncte)
Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
- ”Naţiunea română este cu mult cea mai veche dintre toate naţiunile Transilvaniei din vremea noastră. întrucât este un lucru sigur şi dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, a unei tradiţii niciodată întrerupte, a asemănărilor limbii, datinilor şi obiceiurilor, că ea îşi trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Troian, în nenumărate rânduri în Dacia…”. (I. Prodan. Din istoria formării naţiunii române, 1984)
- B. „Cum şi-ar putea cineva măcar închipui că ungurii şi cu nemţii, aşezându-se într-o ţară cu totul pustie, să nu fi dat ei numele semeţilor munţi care le închideau orizontul, râurilor sale celor mari cu cursul lung şi cotit, şi să aştepte să vină românii care să îi înveţe pe dânşii cum să le numească? Ar fi deci după firea lucrurilor că. dacă ungurii şi nemţii ar fi fost cei dintâi locuitori ai Daciei, să se găsească măcar numele celor mai însemnaţi munţi şi celor mai mari ape de obârşie ungurească sau germană Le găsim, dimpotrivă, româneşti sau dace” (D. Xenopol, Teoria lui Roesler)
- C. ,Pe dacii din ţinuturile de dincolo de Dunăre (…) i-a prefăcut în provincie Traian, în timpul domniei sale. după ce regele lor Decebal a fost omorât. Galienus insă le-a pierdut în timpul domniei sale, iar împăratul Aurel ian. rechemând de acolo legiunile, le-a aşezat în Moesia.” (Iordanes, Getica)
Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:
- Precizaţi poporul la care se referă cele două surse. 2 p
- Numiţi, pe baza sursei A respectiv a sursei B, un spaţiu istoric în care au evoluat românii. 2 p
- Menţionaţi, pornind de la sursa C, numele a trei împăraţi care au avut legătură cu Dacia. 5 p
- Menţionaţi, pornind de la sursa B, popoarele la care se referă autorul. 5 p
- Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care demonstrează vechimea românilor, selectând două informaţii în acest sens. . 6 p
- Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care demonstrează numele locurilor, selectând două informaţii în acest sens. 6 p
- Precizaţi teoria combătută de cele două surse. 4 p
Subiectul III (30 puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Politica reformatoare a domnitorului AU. Cuza, având în vedere:
- menţionarea unor acţiuni pe plan intern şi extern în vederea consolidării unirii;
- lovitura de stat (2 mai 1864);
- principalele reforme înfăptuite în timpul guvernului Mihail Kogălniceanu;
- formularea unui punct de vedere referitor la importanţa reformelor şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
Comentarii recente