arhivă | Literatura Flux RSS pentru această arhivă

Kobayashi Issa — Haiku


Viaţa ca roua –
doar ca roua.
Şi totuşi…

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Margaret Atwood — Reîntruparea căpitanului Cook


Daţi foc atlaselor,
strig băncilor din parc;

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Odisseas Elytis — Și cu lumină și cu moarte


Am întors spre mine moartea ca o uriașă floare a soarelui:
S-a ivit golful Andramytinos cu așternutul învălurat al mistralului

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Odisseas Elytis — Primul soare


Cine-i acel ce stă întins pe dune de nisip,
Fumând din argintate frunze de măslin?

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Odisseas Elytis — Poeme


Iată de ce scriu. Pentru că poezia
începe de acolo de unde ultimul
cuvânt nu-l are moartea

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Robert Desnos — Celei misterioase


Atâta am visat la tine că nu mai este timp,
fără îndoială, să mă trezesc.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Robert Desnos — Ultimul poem


ți-am iubit atât de mult umbra
încât nu-mi mai rămâne nimic din tine.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Emily Dickinson — Poeme


Apa se învaţă prin sete.
Ţărmul – prin Mările în urmă lăsate.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Eugenio Montale — Aș fi vrut să mă simt aspru


Altfel am fost: om concentrate ce privește
în sine, în ceilalți clocotul
vieții ce fuge

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Fernando Pessoa – Ultimul poem


Iar peste suflet inutilă trece o alinare
Din ceva care nu există, și nici nu poate, și este totul.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Sylvia Plath — Lady Lazarus


Şi eu o femeie surîzătoare.
Am doar treizeci de ani.
Şi precum pisica nouă vieţi am de murit.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Serghei Esenin — Focul vânăt


Focul vânăt e gonit de vânt,
zările-au uitat să mă mai doară…

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Salvatore Quasimodo — Cai de lună și de vulcani


Aici se sfârşeşte pământul:
cu trudă şi cu sânge
îmi durez o închisoare.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Saadi — Despre dragoste, beţie și înflăcărare


Iubita, ca şi tine, tot din lut şi apă.
Răbdarea ţi-o răpeşte, tihna ţi-o tot sapă.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Pepe Escobar — Elena lui Nolan, ”cancel culture” & China


Nolan răspunde din interiorul culturii pe care o pune sub semnul întrebării. Publicul de la Hollywood a fost modelat de instincte democratice, vinovăție post-imperială și suspiciune față de autoritatea eroică. Figura excepțională trebuie să se pocăiască, să sufere sau să fie redusă moral înainte ca publicul să-l accepte.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Luați labele de pe Păunescu! Sau cum se rescrie istoria litareaturii cu flexul și polizorul


Problema este că oamenii aceștia nu încetează să fie mari scriitori doar pentru că au fost și oameni mici. Sau lași. Sau oportuniști. Sau fanatici. Sau de partea greșită/criminală a istoriei. Căci istoria nu este o ședință de cadre. Opera nu este cazierul autorului. Iar cultura nu funcționează după Codul penal.

2 comentarii Continuă citirea →

Kobayashi Issa — Haiku


Munții din zare
reflectați în ochii
libelulei.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Matsuo Basho – Haiku


Fluturele îşi parfumează
aripile cu mireasma
orhideei.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Du Fu ( 杜甫) — O gâscă sălbatică rătăcită


Singură, gâsca sălbatică refuză să mănânce şi să bea,
iar strigătele ei caută stolul călător.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Maurice Maeterlinck — Poeme


Aşteptaţi luna şi iarna,
Pe clopotele acestea risipite în fine pe gheaţă!

Continuă citirea →

Marc Chagall — Scara lui Iacov


Tu înfăţişează-Te, eu Te aştept – de pretutindeni.

Continuă citirea →

Mark Strand — Ușa


Și îți amintești prima dată când ai venit. Frunzele
Creșteau din arțari în timp ce alergai spre casă.
Ai alergat așa cum ți-ai imaginat întotdeauna că vei face.
Mâna ta este pe ușă. Aici ai intrat.

Continuă citirea →

M. Platon — Nucul lui Odobac


Nucul lui Odobac. E un nuc. Nu o mizerie de tuia. Nucul nu crește în ghiveci. E o lume în sine. Românii nu mai au lumea lor pentru că s-au mutat cu toții în ghiveci. Care e un fel de oală de noapte a altora.

Continuă citirea →

Bob Dylan – Poate mâine


E un om la colţ de stradă pe-unde trebuie să treci,
O să se uite după tine cînd dimineaţa o să pleci,
Seara îmi vei povesti cum ai roşit cînd te-a văzut,
Eu n-o să cred nici o silabă, tu o să crezi că te-am crezut…

Continuă citirea →

Alain Bosquet — Bucuria & Când pătrunzi


Bucuria, bucuria
un soare întreg
un refren de fluviu și câmpie
mulțumesc mulțumesc că am trăit

Continuă citirea →

I Aurel Pop — În apărarea lui RaduGyr și O. Goga


Cred sincer că nu vrajba, condamnările și interdicțiile personalităților din trecut pot asigura armonia și pacea socială, ci înțelegerea, clemența și iertarea. Legile trebuie date pentru prezent și viitor și ele trebuie să aibă putere asupra faptelor petrecute din momentul adoptării lor înainte și nu efect retroactiv.

Continuă citirea →

Franz Hodjak — Autobiografie


contacte mai strânse am cu
iluminismul, peisajele marine,
cu iluziile pierdute

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

„Verde que te quiero verde”


Am intrat în sala profesorală. Suntem în „Săptămâna verde”. Și, brusc, precum la Proust chestia cu „petites madeleines”, mi-a trecut prin minte versul „te iubesc verde”. Îl știu din facultă, când am frecventat poetul. Dar prietenul meu Altzheimer mă împiedeca să accesez numele. Așa că l-am întrebat pe Gipi. Iată ce mi-a răspuns: „Te referi, […]

Continuă citirea →

Leo Ferre — Singurătatea


Sunt dintr-o altă țară decât a ta
Dintr-un alt cartier
Dintr-un alt fel de singurătate

Continuă citirea →

William Blake — ***.***


Să văd o lume într-un grăunte de nisip
și un univers într-o floare sălbatică,
având infinitul în palmă
și veșnicia într-o oră.

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

Radu Zlati – Haiku


Felinar aprins –
corbilor le pasă doar
de lumina roș.

Continuă citirea →

Wang Wei – ***.***


Întâlnesc ușoara barcă
Oaspetele ce-mi aduce
Și o lume-ntreagă parcă
N-ar putea să ne încurce.

Continuă citirea →

R. Zlati – Haiku


Șinele fug lung –
ceața le șterge capătul.
Niciun tren azi.

Continuă citirea →

Silvia Plath – Sunt verticală


Comparativ cu mine, un copac este nemuritor,
iar o floare, deși nu-i atât de naltă, e mai suprinzătoare,
așa că mi-aș dori trăinicia unuia și cutezanța celeilalte.

Continuă citirea →

Léo Ferré – Avec le Temps/Cu timpul


Cu timpul, totul se estompează
Cea în care Am crezut, pentru o răceală, pentru nimic
Celălalt, căruia i-am dat promisiuni și bijuterii deșarte
Pentru care ne-am fi vândut sufletul pentru câțiva bănuți
În fața căruia ne-am târât ca niște câini
Cu trecerea timpului, totul este bine

Continuă citirea →