Partea a treia: Călin Georgescu și anatomia unei operațiuni
Documentele declasificate la 4 decembrie 2024 descriu, în jurul candidaturii lui Călin Georgescu, o operațiune cu cinci straturi. Doi ani de anchete, rapoarte și rechizitorii au confirmat fiecare strat și i-au adăugat nume, sume și date. Le iau pe rând, citând direct din documentele prezentate în CSAT, pe care le-am citit în forma declasificată (o declasificare parțială, după cum îmi dau eu seama).
Stratul 1: un candidat cu buget zero și o campanie de sute de mii de dolari
Nota SRI din 28 noiembrie consemnează sec: „Candidatul Călin GEORGESCU a declarat la autoritatea electorală română (AEP) 0 lei buget de campanie electorală, respectiv că nu a cheltuit nicio sumă în cadrul acesteia.”19 Imediat după, același document descrie banii: „Datele deținute au relevat implicarea contului de TikTok «bogpr», utilizat de cetățeanul român Bogdan PEȘCHIR, în finanțarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei de socializare. Acesta, utilizând contul «bogpr» a realizat donații pe TikTok de peste un milion de euro.” Reprezentanții TikTok, în dialogul cu autoritățile române din 28 noiembrie 2024, „au confirmat identitatea utilizatorului «bogpr» și au menționat că acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10-24.11.2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin GEORGESCU, inclusiv după data încheierii campaniei electorale. Acestea reprezintă încălcări ale politicilor TikTok și ale legislației electorale române.”20
Nota adaugă un profil: Peșchir „afișează un nivel de trai care nu corespunde activităților derulate prin intermediul companiei deținute”, o firmă din Brașov înființată în 2021, și lucrase anterior ca programator la două societăți brașovene „asociate cu domeniul criptomonedelor”, deținute printre alții de o persoană cu dublă cetățenie, română și sud-africană.21
Corelarea cu spațiul public a venit în trepte. Peșchir a fost reținut și arestat preventiv la sfârșitul lunii februarie 2025. La 9 octombrie 2026, Parchetul l-a trimis în judecată, la Judecătoria Brașov, pentru coruperea alegătorilor, în formă continuată, cu 874 de acte materiale săvârșite între 13 octombrie și 27 noiembrie 2024.22 Cifrele procurorilor: 868 de cadouri TikTok în valoare de 251.065 de dolari, trimise către 105 utilizatori ai platformei, plus 6 transferuri în criptomonede în valoare de 39.160 de dolari, către două persoane, în total 290.225 de dolari. Mecanismul, în descrierea Parchetului, avea trei niveluri: recrutarea unor influenceri cu audiență mare, urmăriți de persoane interesate de dezbaterile electorale; oferirea de cadouri în timpul transmisiunilor în direct către susținători și potențiali alegători; și „oferirea directă, prin transfer bancar, a unor sume de bani” către persoane care acceptau să îi convingă pe cei din jurul lor. Influencerii primeau 390 de lei pentru fiecare 20.000 de urmăritori.23
Suma din rechizitoriu este mai mică decât cea din nota SRI, ceea ce este normal: procurorii rețin doar ceea ce pot proba act cu act. Mecanismul este însă identic. Și aceeași cifră de 390 de lei la 20.000 de urmăritori apare, cu un an și zece luni înainte, în nota DGPI prezentată în CSAT.24 Serviciile nu au inventat; au descris, înainte ca procurorii să dovedească.
Stratul 2: publicitate electorală care nu spune că e publicitate
SRI a identificat „o rețea extinsă de persoane publice cu notorietate ridicată de la nivelul platformei TikTok (influenceri), prin intermediul cărora și-a promovat campania atât în mod direct (prin susținerea publică a candidatului), cât și indirect (prin mesaje aparent neutre, dar care conțineau etichete asociate candidatului, precum #echilibrușiverticalitate)”, cu precizarea că „în mod intenționat, o parte dintre aceștia nu au marcat publicitatea ca fiind plătită”.25 Nota conține o listă „neexhaustivă” de douăsprezece conturi de influenceri.
DGPI a cuantificat fenomenul: verificările „au validat existența unei campanii electorale neetichetate ca atare, în care, începând cu luna noiembrie a anului 2024, un număr de peste 100 de influenceri (care numărau în total peste 8 milioane de urmăritori activi) au fost supuși unei acțiuni de manipulare în privința identității candidatului promovat”.26 Aproximativ 130 de conturi au diseminat clipuri cu hashtagurile #echilibrusiverticalitate, #prezidentiale2024 și #unliderpotrivitpentrumine, „majoritatea postărilor de acest tip nefiind marcate ca reclame plătite”, cu audiențe între 1.000 și 500.000 de vizualizări pe clip.27 Cine a plătit această campanie anume vom vedea la capitolul despre PNL. Ceea ce contează aici este că, oricine ar fi plătit-o, beneficiarul ei a fost Georgescu, iar asocierea cu numele lui s-a făcut printr-o metodă precisă: „O etapă esențială a campaniei a vizat asocierea profilului ideal de președinte menționat cu candidatul Călin GEORGESCU, printr-un număr ridicat de comentarii in care se specifica numele acestuia, efectuate pentru fiecare postare video de promovare.”28
Stratul 3: amplificarea coordonată din afara platformei
Aici documentele sunt cele mai detaliate. Rețeaua „a fost formată inițial din 25.000 de conturi la nivelul platformei TikTok, care au devenit foarte active cu două săptămâni înainte datei scrutinului electoral”. Dintre acestea, „797 dintre conturile care au format inițial rețeaua de susținere au fost create încă din anul 2016. Acestea au avut o activitate foarte redusă (1%) până la 11.11.2024, moment la care a fost activată la capacitate maximă întreaga rețea.”29 Detaliul care exclude o rețea de boți obișnuită și indică o organizare profesionistă: „nu au fost utilizate resurse tehnice comune și nu au fost observate adrese IP partajate (IP sharing). Concret, conturile de TikTok în cauză au avut alocate adrese IP unice, ceea ce denotă un mod de operare menit să îngreuneze activitățile de identificare a amplorii rețelei […].”30
TikTok a furnizat autorităților române, la 28 noiembrie 2024, propriile constatări: canalul Telegram fusese creat la 15 iunie 2024 și avea 3.755 de abonați „care erau instruiți privind distribuirea de videoclipuri și postări și lăsarea de comentarii, utilizând anumite hashtag-uri, pe platformele Facebook, YouTube și TikTok”; 1.183 de conturi folosiseră eticheta „#CG11” în toate clipurile; 76 de conturi fuseseră „create și utilizate exclusiv cu intenția de a posta conținut de promovare”; 83 de conturi folosiseră un șir identic de emoticoane însoțit de numele candidatului, lăsând 2.912 comentarii, dintre care 23% postate de contul oficial al lui Georgescu.31 Concluziile platformei, redate în nota SRI din 2 decembrie, merită citate integral pentru că sunt evaluarea unei companii private, nu a unui serviciu secret românesc: „activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către un actor statal, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru «rostogolirea» mesajelor pe platformă”; „nu folosește ferme de boți pe platformă, ci operează mai discret din afară, ca să nu încalce politicile de utilizare a platformei”; „cei implicați în campania de promovare a celui în cauză dovedesc o cunoaștere foarte bună a politicilor de securitate ale TikTok, având și know-how-ul necesar pentru eludarea acestora”; „în spate este o firmă foarte bună de digital marketing”; „Creșterea conturilor nu a fost organică”.32
Confirmările publice au venit din trei direcții independente. Serviciul francez VIGINUM, agenția guvernamentală de protecție împotriva ingerințelor digitale străine, a publicat la 4 februarie 2025 un raport despre cazul românesc în care a identificat grupurile de Telegram și Discord cu instrucțiuni pentru crearea de conținut aparent autentic, cele aproximativ 25.000 de conturi activate înainte de scrutin și cele 73,2 milioane de vizualizări ale hashtagului #calingeorgescu într-o singură săptămână, avertizând că tacticile pot fi replicate în Franța.33 Platforma TikTok a publicat, la 6 decembrie 2024, propriul raport în care consemna eliminarea unei rețele de 78 de conturi din România care îl promova pe Georgescu și a 11 conturi asociate publicației ruse Sputnik care vizau România și Moldova.34 Iar raportul Administrației Prezidențiale din 3 octombrie 2025, intitulat „Analiză privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României”, a adăugat că două rețele cu peste 27.000 de conturi active, create în 2022-2023, fuseseră înregistrate cu adrese de e-mail pe domeniul rusesc rumbler.ru și fuseseră activate cu o zi înainte de alegeri pentru a posta peste 2,1 milioane de comentarii; raportul nu precizează dacă aceste rețele se suprapun cu cea operată din Turcia pe care TikTok a eliminat-o în decembrie 2024 și ianuarie 2025.35
Stratul 4: falsa susținere a instituțiilor statului
„Ulterior, în marja alegerilor parlamentare din 1 decembrie a.c., s-au remarcat zeci de conturi TikTok care au utilizat în fals sigla SRI și titulatura Brigada Antiteroristă (BAT), respectiv afișau mii de urmăritori și peste 100.000 de like-uri. Pe aceste conturi au fost distribuite numeroase imagini cu forțele Poliției Române și BAT, preluate din spațiul public. La comentarii au fost identificate postări apreciative la adresa SRI-BAT/instituțiilor de forță și de susținere a candidatului GEORGESCU, inducând astfel, în fals, ideea că instituțiile statului îl susțin pe acesta.”36 Este cea mai veche tehnică de propagandă din lume, adaptată la ecranul telefonului: dacă armata e cu el, e cu cei puternici. TikTok a raportat, la 6 decembrie 2024, eliminarea a peste 1.100 de conturi care impersonau candidați prezidențiali.37
Stratul 5: promovarea după încheierea campaniei, inclusiv în ziua votului
Aici intrăm pe terenul semnalelor pe care statul le-a avut la dispoziție înainte de vot și pe care, până la un punct, le-a și folosit. La 20 noiembrie 2024, cu patru zile înainte de scrutin, Biroul Electoral Central a admis o contestație respinsă anterior de Biroul Electoral Județean Ilfov și a dispus, prin Decizia nr. 175D, „înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online ce îl ilustrează pe candidatul Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, care nu conțin codul de identificare al mandatarului fiscal”.38 Decizia a fost transmisă către TikTok prin Autoritatea Electorală Permanentă la 21 noiembrie, ora 8:00. Platforma a cerut codul de mandatar financiar al candidatului, pe care AEP nu l-a găsit în nicio postare, pentru că Georgescu nu avea cheltuieli declarate și, deci, nu folosea niciun cod. La 22 noiembrie, ora 13:47, TikTok a confirmat „eliminarea” postărilor „prin blocarea accesului vizual la acestea de pe teritoriul României, ele rămânând vizibile în alte state și putând fi distribuite”.39
Ce a urmat este consemnat fără echivoc: „verificările ulterioare au relevat că TikTok nu a șters conținutul electoral conform solicitării AEP, iar acesta a continuat să fie disponibil publicului din România, chiar și după încheierea campaniei electorale, inclusiv în ziua alegerilor (aspecte ce contravin legislației române)”.40 Nota DGPI, care a analizat valorile metrice ale platformei, precizează că „nu a fost identificată o amplificare artificială […] la nivelul platformei TIK-TOK până în data de 24.11.2024, explozia numărului de vizualizări, de ordinul sutelor de milioane fiind înregistrată ulterior datei de 25.11.2024”.41 Cu alte cuvinte, în metrici, valul cel mare a venit după primul tur, în perioada dintre tururi, când conținutul trebuia să fie deja șters. Iar plățile „bogpr” au continuat, potrivit TikTok, „inclusiv după data încheierii campaniei electorale”.
Candidatul însuși a transformat decizia BEC în material de campanie. În aceeași zi, într-un clip pe TikTok, a anunțat că „a primit o informare de la Biroul Electoral Central” prin care i se interzice „orice fel de postare legată de Călin Georgescu”, a arătat un extras de cont cu sold zero și a spus că are „singura campanie fără finanțare”.42 Extrasul cu sold zero era adevărat. Campania fără finanțare era o minciună, și documentele arată că era o minciună pe care el o cunoștea, pentru că 23% din comentariile cu șirul de emoticoane identificat de TikTok veneau de pe contul lui oficial.
Ce se știa dinainte
Răspunsul la întrebarea „de ce nu s-a intervenit mai devreme” începe cu o constatare incomodă: semnalele au existat, erau vechi și erau cunoscute.
Întâi, platforma știa. Nota SRI conține o frază trecută adesea cu vederea: „Prima sesizare a TikTok cu privire la faptul că se desfășoară o campanie de promovare a lui Călin GEORGESCU în mediul TikTok a fost făcută în 2020, în 2021 TikTok concluzionând că aceasta este o activitate suspectă.”43 Cu patru ani înainte de alegeri, compania avea un dosar intern despre o campanie suspectă în favoarea unui om care nu era încă nici măcar candidat.
În al doilea rând, infrastructura era veche. „O parte din grupurile de Telegram la nivelul cărora s-au coagulat susținători ai lui Călin GEORGESCU au fost create în septembrie 2022. Cu titlu de exemplu, a fost creat grupul Calin Georgescu – Proiect de tara, la nivelul cărora era promovată narativa candidatului, împreună cu alte patru grupuri de Telegram similare.”44 Conturile de rezervă datau din 2016. Rechizitoriul din septembrie 2025 a adăugat că Georgescu i-a cerut lui Horațiu Potra, la 27 aprilie 2022, să îl abordeze pe omul de afaceri Frank Timiș pentru o finanțare de 20 până la 35 de milioane de dolari, în schimbul promisiunii redeschiderii minelor de aur.45 Operațiunea nu a fost improvizată în două săptămâni; a fost pregătită ani de zile și activată la momentul potrivit.
În al treilea rând, autoritățile electorale au fost sesizate și au reacționat, dar cu instrumentele unei legi scrise pentru afișe și pliante. Decizia BEC nr. 175D a fost un semnal corect, dat la timp, care s-a lovit de o platformă care a simulat conformarea. Ministrul Digitalizării a declarat public, la 21 noiembrie, că decizia fusese transmisă platformelor și că acestea elimină conținutul. Nu îl eliminau.
În al patrulea rând, serviciile știau și au raportat. Documentele prezentate în CSAT la 28 noiembrie nu au fost scrise în trei zile. Nota SIE este un extras dintr-un document din 28 noiembrie care descrie o evaluare în curs de luni de zile. Nota SRI conține date din dialogul cu TikTok din 28 noiembrie, dar și analize ale rețelei care necesită săptămâni. Întrebarea legitimă nu este dacă statul știa, ci de ce cunoașterea nu s-a transformat în acțiune înainte de 24 noiembrie. Răspunsul, pe care îl vom relua în ultima parte, este că nu exista niciun instrument legal care să permită unei autorități să oprească, înainte de vot, o campanie care nu încălca în mod vizibil nimic din ceea ce legea electorală românească știa să vadă.
Ce a urmat după 6 decembrie
La 7 decembrie 2024, a doua zi după anulare, între orele 10:51 și 12:01, Georgescu s-a întâlnit cu Horațiu Potra la un centru de echitație din Ciolpani, județul Ilfov. Potra, fost membru al Legiunii Străine franceze și conducător al unei companii de mercenari activă în Africa, organizase un grup de 21 de persoane care urmau să ajungă la București în 7 autoturisme. În noaptea de 7 spre 8 decembrie, între 1:30 și 3:00, poliția a oprit mașinile; în patru dintre ele au fost găsite cuțite, pumnale, bastoane telescopice, spray cu piper, topoare, două pistoale și 65 de materiale pirotehnice din categoria F4, de uz profesional. Potrivit rechizitoriului, scopul era transformarea protestelor anunțate pentru 8 decembrie în violențe, iar Georgescu este considerat „autorul intelectual” al planului.46
La 26 februarie 2025, Georgescu a fost adus la Parchetul General și pus sub acuzare pentru șase infracțiuni, între care instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, fals în declarații privind finanțarea campaniei electorale și declarațiile de avere, și sprijinirea unei organizații cu caracter antisemit.47 La 9 martie 2025, Biroul Electoral Central i-a respins candidatura pentru alegerile reluate, iar la 11 martie Curtea Constituțională a confirmat, prin Hotărârea nr. 7, reținând că loialitatea față de Constituție și democrație este o condiție de fond a candidaturii și că persoanele implicate în neregulile din 2024 nu pot fi acceptate automat în noul proces electoral.48 La 16 septembrie 2025, Parchetul l-a trimis în judecată, alături de Potra și de alți 20 de inculpați, pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false, acuzându-l și că a îndemnat la continuarea votului într-un scrutin care nu mai exista.49 Procesul pe fond a început la 9 septembrie 2026 la Curtea de Apel București, iar următorul termen este 27 octombrie 2026.50
Documentele publice nu identifică un comanditar unic pentru toate aceste mecanisme și nu demonstrează că toate aveau aceeași conducere. Ce demonstrează este altceva: candidatul a semnat o declarație de cheltuieli zero în timp ce în jurul lui funcționa o mașinărie plătită, coordonată și pregătită din timp, a folosit decizia BEC ca dovadă a persecuției în loc să se conformeze, iar după anularea alegerilor s-a întâlnit în secret cu omul care organiza un grup înarmat spre București.
Partea a patra: cinci note, un singur tablou
Cele cinci documente prezentate în CSAT nu spun același lucru și nu au același ton, iar cine le citește separat poate ajunge la concluzii opuse. Fiecare serviciu a privit prin propria fereastră: SRI prin TikTok și Telegram, SIE prin doctrina rusă de influență, STS prin infrastructura votului, DGPI prin rețelele umane din jurul candidatului. Puse alături, ferestrele dau o imagine coerentă tocmai pentru că nu se suprapun.
Serviciul cu cea mai mare răspundere tehnică asupra votului, STS, a spus limpede că votul nu a fost atins. Anularea nu s-a sprijinit niciodată pe ideea unei fraude la numărătoare, oricât de des a fost repetată această confuzie.
SRI și DGPI au descris mecanisme concrete, cu cifre, conturi și date, iar aceste mecanisme au fost confirmate ulterior de o platformă privată cu capital chinez și sediu european în Irlanda, de un serviciu guvernamental francez și de rechizitorii românești. Cine spune astăzi că anularea s-a bazat pe „suspiciuni” trebuie să explice cum de suspiciunile din 28 noiembrie 2024 au devenit, una câte una, acte de acuzare.
SIE a descris cadrul, nu fapta: Rusia vrea asta, așa procedează, România este țintă. Cine citește doar nota SIE va crede că anularea s-a făcut pe baza unei teorii geopolitice. Cine citește doar nota STS va crede că nu s-a întâmplat nimic. Citite împreună, cele cinci documente spun o poveste simplă: nimeni nu a umblat la urne pentru că nu era nevoie; se umblase deja la capetele celor care mergeau la urne.
sursa: Silvia Uscov
Lasă un răspuns