Arhive etichete: România

Harta lumii redesenată de un test: ce ne spune PISA 2025 despre Asia, Estonia — și despre noi


Trei state, aceeași moștenire școlară, trei destine: Estonia — 527, prima în Europa; România — 425, în cădere; Moldova — 422, în urcare lentă. Diferența nu o fac banii și nu o face cultura. O fac trei decizii instituționale plictisitoare, ieftine și perfect copiabile: fără selecție timpurie, încredere în profesori, consecvență pe decenii.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

FB: Din nou despre testul PISA


Un elev român de clasa a 9-a e la nivelul unui elev de clasa a a 6-a sau a 7-a din Ungaria. Da, 20 de puncte diferente înseamnă cam un an conform metodologiei OCDE. Iar ungurii au 55 puncte peste noi la științe, 40 la citit.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Dacian Dolean — Cum interpretăm rezultatele PISA 2025


Practic vedem o scădere în toate domeniile, și un loc în clasament care ne plasează lângă țări care au o putere economică mult mai mică decât România (cum ar fi Serbia, Moldova, Georgia), în ciuda investițiilor de sute de milioane de euro de care a beneficiat România în ultimii ani din fonduri europene.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

România dez-alfabetizată


sistemul românesc de educație se autodiagnostichează, cu precizie clinică, de douăzeci de ani. Rapoarte, strategii, pacte naționale, diagnoze ministeriale, „România educată”. Diagnosticul a devenit un gen literar al instituțiilor noastre — poate cel mai sofisticat pe care îl producem. Ne pricepem admirabil la boala noastră. Nu ne tratăm niciodată.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

G. Șerban — Eșecul școlii românești


În loc să livreze competențe, sistemul educațional românesc livrează fluturași de salariu îndurerați, greve sacre și mitinguri de solidaritate pentru menținerea scaunului călduț.

1 comentariu Continuă citirea →

Anatol Basarab — România și Rusia. Bilanțul fraudat


În două secole, România aproape niciodată nu a fost autorul deciziilor care i-au schimbat frontierele. Excepția e 1859, când puterile proiectaseră o unire de formă, iar românii au impus faptul împlinit și au fost ratificați. Aceea e regula, formulată invers. Când produci fapt împlinit, ceilalți ratifică. Când nu produci nimic, ceilalți decid.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Dan Diaconu — Ucraina, stat terorist?


Pare că Zelensky a fost prins cu mâța-n sac și acum vrea să scape. Cum? Împingând răspunderea către subalterni. A declanșat o investigație pentru a se stabili vinovăția. E clar că-i e frică. Ăsta e caz de Curtea Penala Internațională.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Adrian Onciul — Rusia amenință


Rusia va lovi atunci când va fi asaltată de rachetele britanice produse în Ucraina.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Doru Petrescu — De ce avem nevoie de termocentrale pe cărbune


A înlocui cărbune cu solar și eolian nu poate fi un drop-in replacement, iar cărbunele e singurul combustibil ce-l poți securiza ușor, doar faci o grămadă mare lângă Termocentrală și nu mai depinzi de nimeni. Așa nerentabil cum este el.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

PD Aligică – Eterna Românie


Problema este mecanismul prin care o societate ajunge să-și submineze singură exact resursele NATURALE și UMANE de care va avea nevoie cel mai mult în următoarele decenii și, simultan, să producă diversiunile și justificările intelectuale și propagandistice prin care această operațiune este prezentată drept progres

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Republica Scaunelor Goale


În România, politica seamănă tot mai mult cu un autobuz în care fiecare pasager se bate pentru locul șoferului, deși nimeni n-are cea mai vagă intenție să pornească motorul.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

PD Aligică — România are o criză de leadership


În cele din urmă, provocarea fundamentală nu este tehnologică. Este una de leadership. Iar modul în care România va răspunde acestei provocări va influența decisiv locul pe care îl va ocupa sau nu în lumea care se naște acum sub ochii noștri.

Continuă citirea →

EI Bobic — Măcar fanarioții erau străini!


O forță militară străină a acționat pe teritoriul național fără permisiune și fără vreo consecință notabilă. Țara noastră pare a fi devenit un tărâm al nimănui, un loc în care poate intra oricine și face orice. Sau exploda orice. Ceea ce este și mai grav este faptul că absolut, dar absolut toate forțele politice abia de îndrăznesc sa îngaime câte ceva, aparent neînțelegând gravitatea situației.

Continuă citirea →

L. Țigănașu — Cui i-ar fi folosit incidentul „drona”?


Concluzie … drona ucrainiana a fost pilotata si a dorit sa fie „un steag fals”, care sa produca daune catastrofale in incercarea de a implica Romania si NATO in conflictul cu Rusia!

Continuă citirea →

A. Onciu — Cine ar fi avut de câștigat după sabotajul Oil Terminal


Amiralul Ciorobea nu a intrat în amănunte, însă ipoteza potrivit căreia rușii ar fi preluat controlul asupra dronei ridică mari semne de întrebare. Una este să bruiezi niște aparate care navighează în baza unor semnale GPS și cu totul alta să preiei controlul total al acestora.

Continuă citirea →

Sorin Faur — Ne-a ferit bunul Dumnezeu!


Ucrainenii au încărcat și au direcționat drona pentru aruncarea în aer a terminalului de petrol, contînd și pe alăturatul depozit de azotat de amoniu. Asta ar fi ras instantaneu cu totul cam jumătate din Constanța și, mai ales, ar fi șters urmele, exploziile spulberînd orice firicel din drona controlată permanent de atacatorul ucrainean.

Continuă citirea →

S. Faur — Unde s-au dus 750 milioane euro?


dpdv comunicațional, România și Ucraina sînt practic o singură info-entitate stilistică și procedurală. Cu excepția cîtorva personaje relativ insignifiante și aflate încă în stare de libertate, România este parte integrantă a industriei propagandistice de război a actualului regim de la Kiev.

Continuă citirea →

Bogdan Bucur — Nu avem un stat supradimensionat!


În cele trei mari domenii prin care orice stat modern își exercită funcțiile esențiale – sănătate și asistență socială, educație, respectiv administrație publică și apărare – România are aproximativ 1.026.000 de angajați. Prin comparație, Olanda, țară cu o populație apropiată de cea a României, are circa 2.531.000 de angajați în aceleași sectoare.

Continuă citirea →

C. Socol — Cine și cum câștigă din SAFE


Cele mai mari câștiguri potențiale le vor avea unele fonduri de investiții puternice, care câștigă din două surse, atât ca acționari relevanți la firme din industria de apărare cât și din poziția de cumpărători de euroobligațiuni

Continuă citirea →

C. Stoica — Cât de popular este Bolojan?


ideea că populația s-a îndrăgostit electoral de austeritate și Bolojan există mai degrabă în PowerPoint-urile spin doctorilor decât in România reală. Singura explicație alternativă pentru creșterea PNL și Bolojan în opțiunile de vot ar fi că majoritatea poporului român suferă de sindromul Stockholm.

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

PA de Hillerin — Drogul puterii la politicienii români


vom înțelege că Ilie Bolojan nu este cu adevărat rău intenționat. E doar bolnav, foarte bolnav, ca orice dependent. Având creierii prăjiți de drogul puterii, el poate crede că face ceea ce trebuie.

Continuă citirea →

D. Diaconu Ce pot învăța românii din lecția Greciei


Ceea ce trebuie menționat este că anul trecut Grecia a reușit să închidă cu un PIB de … 280 mld. $, adică 80% din cel al anului 2008!!! În 17 ani, Grecia a mers strict în spate, fiind jefuită la drumul mare de mafia financiară europeană. Imaginați-vă că dacă am transforma dolarii din 2008 în dolari de azi, PIB-ul de atunci ar fi de … 540 mld. $. Unde e diferența de cel puțin 260 mld. $? În buzunarele mafiei!

Continuă citirea →

PD Aligică — Aceste ONG-uri care ne mint


se construiește o amenințare, se amplifică percepția riscului, se mobilizează resurse, se consolidează puterea organizațională și se menține polarizarea. Apoi ciclul se reia. Rezultatul este un circuit autoalimentat: polarizare – panică – finanțare – influență – mai multă polarizare.

Continuă citirea →

G. Șerban — Ecuația imposibil de rezolvat. În care România pierde


România este într-un moment în care clasa politică tradițională a pierdut deja meciul, dar continuă să joace pentru că nu știe ce altceva să facă. Iar electoratul așteaptă fluierul final.

Continuă citirea →

G. Șerban — Războiul asimetric al Iranului


Echilibrul mondial nu era un perete de piatră, ci o pânză de păianjen. Clovnul a tras de un fir crezând că îl va întări, dar a rupt întreaga structură.

Continuă citirea →

Sondajul Avangarde — AUR ia potul


Sondajul Avangarde ne pictează un Ilie Bolojan mai urât decât o amendă de parcare.

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

SoM — Acel moment în care „dăm” gaze Ucrainei


Neptun Deep „va acoperi necesarul de gaze al Ucrainei”. Măcar dacă limbajul ar fi sugerat explorarea unei oportunități economice, de a vinde atunci când este oportun în funcție de stocuri și de preți, dar nu; este formulat ca un soi de obligație strategică pe care România „explorează posibilitatea” să și-o asume.

Continuă citirea →

A. Hatos — Conform rezultatelor PISA, învățământul rural este la pământ. De ce?


Problemele sunt structurale și grave, țin de politici, iar rezolvarea lor înseamnă politică socială și politică de dezvoltare regională inteligentă. Ideea că tăierea de salarii ar rezolva ceva, sau că e justificată moral, e o tâmpenie abisală și cinică.

Continuă citirea →

G. Șerban — Toktokara de profesie și România toktokară


simbioza între „Punga de la Lidl” și „Trandafirul de 1 Euro” reprezintă noul contract social în România digitală. Nu mai avem nevoie de politică externă când avem „Battle-uri” pe TikTok.

Continuă citirea →

PD Aligică — Libertatea. De exprimare.


De aceea, înainte de a decide cine are dreptate în disputele zilei, trebuie să ne asigurăm că regulile care fac posibilă disputa însăși rămân intacte.

Continuă citirea →

„Răgetul Leului” ziua 2 (1.03.2026)


Războiul nu e un simplu schimb de focuri, ci un conflict strategic intens escaladat după o decizie politică majoră: eliminarea liderului suprem iranian și lovirea puternică a structurilor decizionale ale regimului.

Continuă citirea →

CB Pantelimon — De-a valma, despre analfabetisme, știință și pseudoștiință. Cu rea credință


Nu este doar un exercițiu amuzant și grosolan de manipulare a realității prin impunerea unor definiții prost înseilate. Este o abandonare a educației unor generații de copii și a implicării unor generații de adulți în favoarea unui program de standardizare populațională pe considerente economice. Cu bună știință, cu rea credință și fără conștiință.

Continuă citirea →

PD Aligică – Reinventarea României


Niciodată în istoria ei România nu a avut o clasă conducătoare mai impotentă, mai limitată intelectual, mai incompetentă și mai iresponsabilă. Niciodată, în istoria tuturor acestor invenții și reconstrucții, clasa intelectuală publica românească nu a fost mai defazată, mai depășită, mai incompetentă și mai iresponsabilă.

Continuă citirea →

PD Aligică – Când narativele oficiale crapă


Este, în același timp, amuzantă și tristă degringolada și agitația păturii de formatori de opinie, intelectuali publici, analiști, jurnaliști, ONG-iști și alți agenți — mai mult sau mai puțin sub acoperire — ai liniei dominante de propagandă și ai diverselor „state paralele” care operează în România.

Continuă citirea →

G. Șerban vs D. Diaconu – De ce suntem în criză?


evident, cei doi se află pe poziții diametral opuse. Primul este mai analitic, al doilea mai revarbativ. Cine are dreptate?

Continuă citirea →