
Lună tăioasă
lună tăioasă
doi copaci țin amurgul
iarba respiră
Luna nu cere nimic
seară fără vânt
luna nu cere nimic
câmpul tace

Dimineață
munții în apă
ceața mută distanța
zorilor de zi
Lac în iarnă
lac în iarnă
norii se scurg mai încet
decât gândul

Copacul strâmb
copacul strâmb
norul îl apasă
fără de zgomot
Vântul adie
vântul adie
copacul nu se plânge
ba dinpotrivă

Lumina curge
lumina curge
căprioara stă pe loc
ascultând iarba
Stropi de lumină
printre frunzele
copacului picură
stropi de lumină








Lasă un comentariu