Căci unde se afla frumusețea decît la granița dintre viață şi moarte?
La fel ca Enigma dar în mai mare măsură decât acest experiment, Dead can Dance te duce pe teritorii neexplorate decât cu mintea… sau cu simţurile hipertrofiate de apropierea inefabilului…
Aş spune că Dead can Dance atinge cu Host of the Seraphim limitele muzicii. O muzică pentru muzică, doar acorduri pure – nu text, nu program, nu tendinţe… Doar acorduri line, transgresii in ritmul lent al rasuflării umane…
Radu Zlati 
Comentarii recente