România a devenit prizonierul unei puteri politice coruptă şi insensibilă la nevoile vitale ale naţiunii române, preocupată numai de satisfacerea clientelei politice sub înaltul patronaj al lui Traian Băsescu si al PDL.
Discrepanţa tot mai vizibilă între vorbele şi faptele guvernării portocalii nu mai poate păcăli milioanele de cetăţeni, nu mai poate genera speran ă, iar încrederea popula iei a scăzut sub 10% fată de guvernul BOC.
Astăzi pentru tară, pentru imensa majoritate a cetă enilor români speran ele se îndreaptă către opoziţie, imperativul schimbării actualei puteri PDL – iste i a lui Traian Băsescu fiind aproape unanim acceptat.
Alianţa de Centru-Dreapta – alternativă la actuala guvernare
Alianţa de Centru-Dreapta constituită de PNL i PC este primul pas al construcţiei politice prin care actuala opoziţie își asumă responsabilitatea de a prelua guvernarea ţării și stoparea suferinţelor si dezastrelor produse de guvernarea portocalie.
Avem datoria de a forma o alternativă solidă la actuala putere prin constituirea Aliantei de Centru-Dreapta, o forţă politică și electorală capabilă să ofere soluţii pentru redresarea economică și revigorarea externă a României, printr-un act de guvernare coerent care să servească interesele românilor.
Alianţa de Centru-Dreapta – expresia coagulării dreptei în România
Alianţa de Centru Dreapta are darul de a limpezi și de a despărţi apele doctrinare în politica românească. Prin această Alianţă, PNL și PC constituie cea mai importantă forţă politică și electorală de centru-dreapta din România, spulberând în acest fel mitul „PDL – partid de dreapta”, o minciună care a încercat să falsifice realitatea politică românească. Prin comportamentul său, PDL a dovedit de atâtea ori că este doar un partid fără doctrină politică, populist și oportunist, care nu-și respectă angajamentele asumate. Demogogia și oportunismul în numele cărora acţionează acest partid nu reprezintă o bază ideologică, ci legământul unui grup de interese mafiot.
PDL este un partid corupt de care s-au convins până și marile puteri europene, iar amânarea aderării României la spaţiul Schengen dovedește rezerva Occidentului faţă de puterea de la București. Alianţa de Centru-Dreapta se constituie așadar pe baze programatice și doctrinare de centru-dreapta, expresia coagulării și consolidării dreptei în politica românească.
Alianţa de Centru-Dreapta – deschisă către toate opţiunile politice democratice pentru a produce schimbarea în România
Scopul Alianţei de Centru-Dreapta este de a propune un proiect politic major pentru România, deschis opţiunilor celor mai mulţi dintre români, pentru constituirea unei alianţe politice mai largi, fără PDL, care să schimbe radical raportul de for e din România.
Coagularea forţelor de centru dreapta din România, realizată de PNL şi PC prin Alianţa de Centru-Dreapta răspunde așteptărilor cetăţenilor români și oferă o alternativă solidă la actuala guvernare.
Avem convingerea că Alianţa de Centru Dreapta reprezintă un partener politic intern și extern credibil, capabil și hotărât să redea speranţă și demnitate cetăţenilor români și să elibereze România din prizonieratul actualei puteri politice.
Alianţa de Centru-Dreapta – forţa politică decisă să redea încrederea românilor în ei înșiși, în instituţiile statului, în economia naţională și în propriul viitor.
Alianţa de Centru-Dreapta consideră că principala responsabilitate a statului este de a garanta fiecărui cetăţean român dreptul de a se dezvolta conform propriilor aspiraţii, de a avea acces real la educatie si resursele economice necesare asigurării unui nivel de trai decent.
Fiecare român trebuie să beneficieze de șansa de a-și decide liber destinul, de a deveni „propriul său stăpân”.
Succesul economic, echilibrul social, respectul individual și demnitatea naţională sunt priorităţile fundamentale ale Alianţei de Centru Dreapta.
PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE PROGRAMULUI ECONOMIC AL ALIANŢEI DE CENTRU-DREAPTA PNL-PC
1. Principiul bunei guvernări care urmărește asigurarea transparenţei actului guvernamental și participarea tuturor celor interesaţi la elaborarea politicilor publice,
2. Principiul responsabilităţii care implică asumarea rezultatelor politicilor publice și a cheltuirii fondurilor publice,
3. Principiul necesităţii care presupune elaborarea cu prioritate a acelor politici publice care răspund unor nevoi bine definite, ierarhizate și cuantificate,
4. Principiul eficienţei care urmărește ca aplicarea politicilor publice să fie simplă și accesibilă atât funcţionarilor publici cât și contribuabililor,
5. Principiul subsidiarităţii care implică limitarea deciziilor guvernamentale doar la cazul în care aceste hotărâri sunt mai eficiente decât cele luate la nivel local,
6. Principiul proporţionalităţii care urmărește asigurarea echilibrului dintre scopul urmărit în actul de guvernare și mijloacele folosite,
7. Principiul continuităţii care implică respectarea angajamentelor publice asumate la toate nivelurile de guvernare, central sau local,
8. Principiul coeziunii sociale în elaborarea politicilor publice care urmărește asigurarea unei dezvoltări echilibrate a tuturor comunităţilor,
9. Principiul convergenţei cu obiectivele Uniunii Europene.
OBIECTIVE ECONOMICE SI SOCIALE ALE ALIANŢEI DE CENTRU- DREAPTA
Obiective pe termen scurt (2011-2012):
1. Crearea unui cadru favorabil i predictibil pentru mediul economic;
2. Stoparea declinului economic și reluarea creșterii economice, astfel încât, la sfârșitul perioadei, potenţialul economic al României, exprimat prin evoluţia reală a Produsului Intern Brut, să-l depășească pe cel al anului 2008;
3. Achitarea integrală a datoriilor statului către firmele private, estimate la 4 miliarde de euro
4. Reforma fiscală:
– Reducerea generală a impozitării, în special a impozitării directe, concomitent cu lărgirea bazei de impozitare;
– Simplificarea sistemului de taxe;
5. Creșterea treptată a conformării voluntare la plata veniturilor bugetare, concomitent cu reducerea evaziunii fiscale – adică totalul sarcinii fiscale onorate de către contribuabili la timp și potrivit legii – la peste 90%;
6. Creșterea treptată a veniturilor bugetare fiscale, astfel încât ponderea acestora în PIB să ajungă la nivelul mediei UE, respectiv 38-40%;
7. Crearea a 200.000 locuri de muncă noi în 2011-2012;
8. Reforma bugetului public:
– Redimensionarea rolului statului prin restructurarea administraţiei publice;
– Restructurarea cheltuielilor bugetare în acord cu obiectivele politicilor macroeconomice;
– Eliminarea risipei și creșterea eficienţei în alocarea fondurilor;
– Bugetarea multianuală și prioritizarea investiţiilor publice la nivel naţional;
9. Negocierea de fonduri europene echitabile pentru România din pachetul financiar al Uniunii Europene din perioada 2014-2020;
10. Eficientizarea sistemului de management și control pentru absorbţia rapidă şi integrală a fondurilor europene;
11. Atragerea de investiţii străine directe (ISD) la nivelul a 12-14 mld euro;
12. Asigurarea unui management coerent al datoriei publice, astfel încât ponderea acesteia în PIB să nu depășească 35%, în anul 2012;
13. Respectarea principiului echită ii în cadrul raporturilor financiare între stat i contribuabil;
14. Reducerea decalajului dintre urban i rural prin acordarea de facilită i fiscale pentru stimularea activită ii antreprenoriale i crearea de locuri de muncă în mediul rural, precum şi pentru dezvoltarea infrastructurii rurale;
15. Restructurarea ş i susţinerea agriculturii române ti pe principii de competitivitate europeană prin gestionarea eficientă a resurselor naturale, crearea de mecanisme eficiente de finan are pentru înfiin area de cooperative moderne, stimularea sectorului legume- fructe, a agriculturii ecologice, a asocierii pentru comasarea i exploatarea eficientă a terenurilor agricole, modernizarea sistemului de irigaţii;
16. Revigorarea politicii externe a României prin refacerea i consolidarea rela iilor diplomatice cu celelalte state.
Obiective pe termen mediu și lung (2013-2016, respectiv 2020-2030 în cazul reformei sistemului de pensii și a celui de sănătate):
1. Stabilitate macroeconomică și reluarea sustenabilă a creșterii economice, cu o medie anuală de 4,5-5%;
2. Cre terea PIB/locuitor (nominal) până în 2016 la nivelul Uniunii Europene;
3. Creșterea ocupării for ei de muncă, astfel încât numărul salariaţilor din economie să depășească 5 milioane, faţă de 4,2 milioane în prezent, ceea ce presupune coborârea ratei șomajului sub 5%, comparativ cu nivelul anului 2008, la nivelul competitiv impus pe piaţa forţei de muncă;
4. Investiţii străine directe (ISD) la nivelul a peste 35 mld euro cumulat;
5. Consolidarea fiscală, astfel încât deficitul bugetar să coboare la sub 3% din PIB;
6. Prioritizarea proiectelor i stimularea investi iilor în infrastructură: finalizarea, până în 2016, a tuturor tronsoanelor de autostradă începute, precum și identificarea unor solu ii de finan are suplimentare, interne i externe, pentru realizarea unei re ele de infrastructură la nivel european;
7. Eficientizarea i modernizarea la nivel european a transportului feroviar de călători prin reabilitarea a 1000 km de cale ferată până în 2016 i îmbunătă irea managementului CFR şi a serviciilor feroviare.
8. Stimularea exporturilor românești și implicit a competitivităţii lor internaţionale;
9. Absorbţia integrală a fondurilor europene alocate României;
10. Aderarea la zona euro, așadar îndeplinirea criteriilor privind convergenţa nominală, la 1 ianuarie 2016;
11. Reforma sistemului de pensii și a celui de sănătate;
12. Eliminarea din bugetul de stat a tuturor bugetelor bazate pe contribuţii și gestionate ca fonduri separate.
Aceste ţinte în planul politicilor financiare și fiscal-bugetare vor trebui însoţite de ameliorarea indicatorilor nivelului de trai și de o reducere a deficitelor structurale ale României, ceea ce presupune o continuă preocupare spre îndeplinirea criteriilor de convergenţă reală.
MĂSURI ȘI PRIORITĂŢI ALE ALIANŢEI DE CENTRU-DREAPTA
Priorităţi economice:
A. Relaxare și simplificare fiscală, pentru atragerea investiţiilor străine și crearea locurilor de muncă
Obiectivul principal urmărit este reducerea generală a impozitării, în special a impozitării directe, concomitent cu lărgirea bazei de impozitare prin:
1. Menţinerea actualului sistem pentru impozitarea veniturilor și profitului – COTA UNICĂ și introducerea unor sisteme de deductibilităţi pentru: contribu iile plătite către fondurile de pensii, asigurări private de sănătate, cheltuieli efectuate cu studiile profesionale, cheltuieli cu asigurarea locuinţei, reabilitare termică a locuinţei, cheltuieli cu dobânzile plătite pentru credite ipotecare contractate pentru o singură locuinţă, etc.; care să protejeze categoriile de salariaţi cu venituri mai mici dar să încurajeze, în același timp, un comportament fiscal corect în partea contribuabililor;
2. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (în prezent printre cele mai ridicate din UE) cu 10 puncte procentuale, pentru diminuarea costurilor de personal, încurajarea muncii și recâștigarea competitivită ii cu ţările din zona UE în atragerea investiţiilor străine directe.
3. Scutirea de impozitare a dividendelor care vor fi reinvestite sub forma majorării capitalului social la societăţile unde sunt acţionari, sau participarea la capitalul social al altor societăţi comerciale și care conduc la crearea de noi locuri de muncă.
4. Revenirea asupra majorării cotei standard TVA, readucând-o la nivelul iniţial de 19% pentru a menţine competitivitatea economiei românești în UE.
5. Reducerea TVA pentru construcţiile și tranzacţiile de locuinţe noi la 5%, pentru stimularea industriei construcţiilor și a pieţei imobiliare.
6. Aplicarea diferen iată a TVA-ului pentru produse de bază necesare bunăstării popula iei.
7. Reașezarea redevenţelor și taxelor de concesiune, ceea ce ar putea dubla veniturile statului din aceste surse;
B. Îmbunătăţirea colectării veniturilor statului
Obiectivul principal urmărit este asigurarea funcţionării principiului simetriei obligaţiilor contribuabilului și statului în ceea ce privește creșterea veniturilor bugetare, astfel încât ponderea acestora în PIB să ajungă la nivelul de 38-40%, în 2016 prin:
1. Introducerea unor bonificaţii de 5% din valoarea obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii care își plătesc impozitele și taxele înainte de termen;
2. Reducerea majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor fiscale către Bugetul General Consolidat la 0,03% pe zi, concomitent cu înăsprirea sancţiunilor (contravenţionale, penale și penalităţilor) prevăzute de actuala legislaţie pentru evaziune fiscală și contrabandă;
3. Consolidarea capacităţii operaţionale și administrative a sistemelor IT și de comunicaţii pentru toate structurile centrale și teritoriale ale ANAF(administrare fiscală, vamă, garda financiară), caselor sociale i administra iilor locale;
4. Modernizarea și simplificarea procedurilor de declarare și plată a obligaţiilor fiscale, până la un document unic de plată, cu precădere pe cale electronică;
5. Creșterea calităţii actului de inspecţie fiscală, prin elaborarea unor ghiduri de inspecţie fiscală, care să reglementeze interpretarea și aplicarea unitară a legislaţiei fiscale; creșterea ponderii controalelor de documentare la sediul unităţii fiscale, în detrimentul controalelor la sediul contribuabililor, mai ales la cei cu un grad nesemnificativ de risc fiscal.
6. Reforma structurilor de control operativ și inspecţie fiscală din subordinea ANAF (inspecţie fiscală, garda financiară, antifraudă și supraveghere vamală), eliminând suprapunerile în verificarea contribuabililor precum și interpretarea și aplicarea diferită a legislaţiei fiscale:
– Efectuarea inspecţiilor fiscale, pe baza analizei de risc a activităţii contribuabililor, concentrarea acestora să fie direcţionată către contribuabilii care prezintă un risc ridicat de evaziune fiscală, faţă de situaţia actuală când selectarea contribuabililor se face arbitrar;
– Eliminarea controalelor repetate, de către toate structurile cu atribuţii de control, la același agent economic, cu excepţia celor care prezintă risc ridicat de evaziune fiscală. Verificările fiscale de fond se vor efectua la 2 ani de la încheierea primului exerciţiu fiscal, sau de la data ultimei verificări de fond.
– Desfiinţarea tuturor structurilor de control operativ, atât la nivel central, cât și cele teritoriale din subordinea ANAF(Garda Financiară, Direcţia de Supraveghere Accize și Operaţiuni Vamale, etc.) și înfiinţarea unei singure structuri, cu rol operativ, de luptă împotriva fraudei fiscale la nivel central și regional. Această structură va fi organizată în conformitate cu structuri similare din ţările membre ale UE care înregistrează cele mai scăzute niveluri ale evaziunii fiscale, precum Marea Britanie, Olanda, Germania, Franţa. Rolul acestei structuri va fi în principal de combatere a fraudei fiscale, de lupta împotriva spălării banilor și implicit de îmbunătăţire a conformării la plată a contribuabililor.
7. Utilizarea brigăzilor multilaterale de control din statele UE în ceea ce privește tranzacţiile intracomunitare cu bunuri și servicii;
8. Utilizarea unor echipe internaţionale, specializate în control vamal în zonele de risc de la frontiera României cu ţări nemembre ale Uniunii Europene;
9. Adoptarea legislaţiei care să stimuleze utilizarea tranzacţiilor electronice și reducerea semnificativă a operaţiunilor cu numerar, măsura ce va avea ca efect imediat creșterea veniturilor impozabile ale contribuabililor.
C. Alte măsuri financiare și de simplificare legislativă
Obiectivele principale urmărite sunt: crearea condiţiilor de convergenţă pentru adoptarea monedei EURO în România la 1 ianuarie 2016; simplificarea drastică a legislaţiei economice și asigurarea stabilităţii acesteia; condiţii mai bune de finanţare, legislative, administrative și de dezvoltare a mediului de afaceri, în special reprezentat de IMM-uri, pentru crearea de locuri de muncă, care să absoarbă forţa de muncă disponibilizată din sectorul bugetar.
1. Adoptarea Legii Holding-ului pentru a permite înfiinţarea de societăţi corporative, eliminând impozitarea în cascadă a dividendelor, și a compensarea profitului/pierderii în cadrul unui grup.
2. Stimularea creării locurilor de muncă în zone defavorizate, obiectiv stabilite și stimularea dezvoltării clusterelor de competitivitate prin acordarea de stimulente fiscale la plata impozitului pe profit și contribuţiilor sociale ;
3. Acordarea de stimulente fiscale pentru dezvoltarea parcurilor industriale și tehnologice, finanţarea proiectelor de cercetare și includerea ulterioara, conform performantelor, în alte piloane de stimulare, cu respectarea legisla iei europene;
4. Dezvoltarea structurii pieţei financiar-bancare, pentru a stimula circulaţia și acumularea capitalului. Aceasta presupune evoluţia sistemului de reglementare pentru a permite apariţia de noi tipuri de instituţii financiare, nonbancare;
5. Dezvoltarea pieţei de capital prin listarea Fondului Proprietatea, precum și prin listarea și vânzarea acţiunilor (inclusiv cele minoritare) deţinute de stat la societăţi (companii) comerciale și naţionale;
6. Creșterea capitalizării Fondului de Garantare pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru a acorda garanţii IMM-urilor : pentru export, pentru cofinanţarea proiectelor cu finanţare europeană, pentru diverse obiective de investiţii etc.
7. Promovarea unui sistem de stimulente pentru export (asigurarea exportului, acordarea de credite cu dobândă bonificată etc.) de către EXIMBANK;
8. Fixarea adoptării monedei EURO în România la 01 ianuarie 2016 ca obiectiv prioritar al politicii monetare, ca o ancora de coerenţă a politicilor macroeconomice de revenire la normalitate după absorbţia efectelor crizei economice.
9. Revizuirea legislaţiei primare privind sistemul de asigurări, în scopul simplificării și îmbunătăţirii acesteia, dar și transpunerii Directivei 2009/138/EC privind noul regim de solvabilitate pentru companiile de asigurări.
10. Simplificare și stabilitate legislativă pentru mediul de afaceri, inclusiv prin republicarea și simplificarea legislaţiei reglementată prin Codul fiscal și Codul de Procedură Fiscală.
În România, guvernanţii și administraţia acţionează astăzi mai mult ca oricând ca adversari ai întreprinzătorilor, uitând că economia reală, sursă a veniturilor bugetare, este întreţinută de aceștia. Introducerea impozitului forfetar este elocventă. Procedurile numeroase cărora trebuie să le facă faţă cei care doresc să își deschidă o afacere în ţara noastră vorbesc de la sine despre piedicile puse mediului de afaceri. Capriciile legislative au fost decontate din buzunarele întreprinzătorilor și oamenilor obișnuiţi. În plus, pentru orice modificare legislativă care vizează mediul economic, fundamentarea acesteia pe analize și studii de impact cu previziuni ale efectelor pe termen mediu și lung, este absolut necesară.
Pagubele pe care le generează instabilitatea legislativă mediului de afaceri sunt egalate doar de extinderea birocraţiei. Iată de ce schimbarea de viziune economică pe care o propune Alianţa de Centru-Dreapta PNL-PC înseamnă aplicarea principiului: “Reguli simple pentru o lume complexă”.
Priorităţi sociale şi administrative
A. Reducerea aparatului birocratic.
1. Restructurarea administraţiei publice centrale la dimensiunile unei birocraţii strict necesare unei economii de piaţă corect reglementată prin:
– Reducerea numărului de ministere în funcţie de tipul politicilor publice pe care le realizează. Guvernul trebuie restructurat masiv fără însă a-i reduce capacitatea de elaborare a politicilor publice și monitorizare a rezultatelor acestora;
– Reducerea, în continuare, a numărului de agenţii care trebuie să urmărească, pe de o parte, tipul de activitate pe care o prestează (autorizare, reglementare, control etc.), iar, pe de altă parte, să respecte principiul autonomiei funcţionale sau independenţei, și evitarea conflictului de interese;
– Reorganizarea structurilor teritoriale din subordinea ministerelor și agenţiilor guvernamentale la nivel regional;
– Reducerea aparatului prefecturilor la care se vor păstra în principal atribuţii în domeniul controlului de legalitate.
2. Restructurarea administraţiei publice locale prin:
– Generalizarea standardelor de costuri și de personal pe baza unor criterii de performanţă și mărimea unităţii administrativ – teritoriale;
– Desfiinţarea structurilor desconcentrate în majoritatea domeniilor. Astfel, inspectoratele și direcţiile judeţene din domeniile educaţiei, sănătăţii, culturii, agriculturii etc. vor fi desfiinţate și atribuţiile lor vor fi transferate autorităţilor locale;
B. Reducerea cheltuielilor bugetare și stoparea risipei, prin ajustarea unor capitole de cheltuieli.
Obiectivul principal urmărit este stoparea risipei banilor publici cu proiecte și măsuri populiste al căror caracter este gradul scăzut de utilitate publică.
1. Bugetul statului trebuie orientat spre priorităţi de politici publice transparente, în interesul contribuabililor și nu spre clientela politicienilor;
2. Elaborarea de bugete multianuale care definesc priorităţile proiectelor de investiţii publice a căror finanţare este multianuală;
3. Cheltuielile trebuie ţinute mult mai bine sub control, inclusiv printr-o reglementare care să asigure transparenţa utilizării banilor în lucrările publice, pe toată durata derulării acestora (de la atribuire și până la finalizare);
4. Introducerea standardelor de cost și calitate și a normativelor de personal în domeniul public și privat al statului;
5. Instituirea obligativităţii ca instituţiile publice centrale și locale să elaboreze proiectele de investiţii cu respectarea cerinţelor aplicabile proiectelor finanţate din fondurile europene, cuprinzând în finanţarea acestora, în mod obligatoriu, și o cotă parte de finanţare europeană;
6. Plata prin card a pensiilor în mediul urban, pentru reducerea cheltuielilor poștale;
C. Redimensionarea rolului statului prin reducerea atribuţiilor sale și transferarea acestora către mediul privat prin:
Obiectiv principal: Statul nu mai trebuie să se implice în calitate de jucător în activitatea economică.
1. Scoaterea din sfera de cuprindere bugetară a unor instituţii de autorizare și certificare, cu păstrarea acestora sub controlul autorităţilor de reglementare;
2. Crearea Camerelor agricole și transferarea atribuţiilor specifice ale statului către acestea;
3. Stimularea privatizării în domenii precum educaţia, sănătatea, cercetarea;
4. Vânzarea participaţiilor minoritare ale statului deţinute de toate agenţiile, oficiile și alte instituţii ale administraţiei publice centrale și locale.
5. Utilizarea pe scara larga a parteneriatului public-privat (PPP) şi modificarea actualei legislaţii în conformitate cu normele europene.
6. Restructurarea (privatizare sau management privat) companiilor și societăţilor naţionale care înregistrează pierderi, precum și a agenţiilor așa zise “autofinanţate” aflate în proprietatea sau în autoritatea statului. Acestea sunt cele mai mari consumatoare de bani publici, proveniţi din taxe care nu se constituie în venituri la buget, dar în același timp înregistrează cele mai mari restanţe la plata obligaţiilor bugetare, în special a contribuţiilor sociale.
7. Compensarea pierderilor înregistrate de pensionarii ale căror pensii au fost impozitate sub plafonul de 1000 lei;
8. Elaborarea și aplicarea unui Program Naţional de Reconversie Profesională în vederea reducerii ratei șomajului sub 5%.
9. Reevaluarea Grilei unice de salarizare în sistemul bugetar în vederea stabilirii unor criterii obiective de ierarhizare, acceptate de confederaţiile sindicale resprezentative la nivel naţional.
Radu Zlati 
Comentarii recente