„În 2010 vom avea scădere economică. Statul va trebui să îşi ajusteze „teribil“ cheltuielile. Deficitul bugetar va trebui să vină dinspre 9% spre 5,9%. Adică fără majorări de venituri prin taxe, cheltuielile ar trebui reduse cam cu 2,5 mld. euro. Sau bugetul pentru aproape trei luni de plată a salariilor angajaților la stat. Sau o reducere a cheltuielilor bugetare cu aproximativ 10%”
Asta scriam în articolul publicat în 9 decembrie 2009, în revista Money Expres, cu titlul „Ajustarea teribilă şi teribilul Boc”. Întreg articolul îl găsiţi aici. Articolul era o replică la bazaconia de atunci a lui Emil Boc, care spunea că „am depăşit nivelul crizei economice şi pregătim relansarea economică din anul 2010. Am reuşit cu greu să oprim declinul economic”. Realitatea a arătat că şi acea afirmaţie a fost în fapt o miniciună. Declinul economic nu numai că nu a fost oprit, dar a fost accentuat. 31 decembrie 2010 a consemnat încheierea celui de-al zecelea trimestru de recesiune.
Recitind articolul scris în decembrie 2009, am avut o tresărire. În fapt, ceea ce spuneam atunci, s-a întâmplat în iulie 2010, când, reducerea salariilor bugetarilor cu 25% a reprezentat în fapt reducerea cu „trei luni de plată a angajaţilor la stat”. În decembrie spuneam însă că o astfel de măsură ar putea fi luată drept contrapartidă a majorării de venituri prin taxe. În fapt, cei care „opriseră” declinul economic au adus economia într-o stare atât de disperată, încât au oferit un trimestru de muncă forţată pentru bugetari, au majorat TVA, au tăiat indemnizaţiile gravidelor şi mamelor, au extins CAS pentru pensii, au supraimpozitat prin inflaţie. Adică, autosuficienţa indusă prin miniciuni de genul „am oprit declinul economic”, a condus la măsuri mai dramatice.
Pentru început, două calcule: fiecare zi calandaristică din anul 2010 a adus deficit de 21,5 milioane de EURO, adică venituri mai mici decât cheltuielile zilnice cu 21,5 milioane de Euro. Urât.
Al doilea calcul: în fiecare zi din anul 2010, România a plătit dobânzi de 4,7 milioane de Euro pe zi. Iarasi urat.
Datele sunt preluate din execuţia bugetară pentru anul 2010. O gasiti aici. Eu nu mai preţuiesc prea mult aceste date, întrucât anumiţi decidenţi toxici din ministerul de finanţe obişnuiesc să mistifice deficitul bugetar prin ascunderea unei părţi din neperformanţă în neplata facturilor, adică în arierate, sau prin includerea unor venituri fictive. Totuşi, respectivii nu reuşesc să ascundă chiar tot. Şi, urmărind execuţia bugetară, vreau să vedem dacă în fapt, prin decimarea puterii de cumpărare a populaţiei, ministerul de finanţe a făcut în fapt ajustarea.
Nuuuuuuuuuuu! De fapt, politicile economice au continuat neperformanţa. Este important dacă guvernul a reuşit să reducă cheltuielile, sau, în fapt, a făcut guvernul „mai mare” prin majorarea cheltuielilor. Ce vedem?
Că şi în anul 2010, cheltuielile au fost majorate. Au fost mai mari cu 4,2% faţă de anul 2009, undeva la peste 201 miliarde de lei. Adică, în anul de criză 2010, guvernul a făcut guvernul mai mare. Veniturile au fost mai mari cu 7,2% în 2010, din majorerea TVA cu 5 puncte procentuale, unde încasările au fost mai mari cu 14,3%, din majorarea accizelor care a contribuit la încasări din accize mai mari cu 11,5% (şi aveţi aici şi o parte a explicaţiei scumpirii carburanţilor). În plus, pe fondul majorării impozitelor şi taxelor pe proprietate, încăsările la acest capitol au fost majorate cu 12,5%.Toate aceste măsuri au reprezentat în fapt pumni în dinţi traşi economiei.
Toate aceste măsuri şi tăierea salariilor (dar atenţie, nu şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe ansamblu), au contribuit la adâncirea recesiunii. Semnele ei sunt reflectate în execuţia bugetară: încasările din impozit pe profit au scăzut pentru al doilea an consecutiv, în 2010 fiind mai mici cu 5,4% faţă de anul 2009. Încasările din impozit pe salarii şi pe venit au fost deasemenea mai mici. Să ne uităm însă la cheltuieli:
Să fi crescut cheltuielile pentru investiţii? Nici vorbă. Şi în 2010, ele au fost mai mici decât în anul precedent: doar 19,36 miliarde de lei, cu 11,7% mai puţin decât în 2009, şi reprezentând 3,78% din PIB. Ţineţi minte începutul anului 2009, când minicinoşii instituţionali promiteau investiţii de 10% din PIB? Iată cât pot ei să facă: 4,3% din PIB în 2009 şi 3,78% din PIB în 2010. Restul e minciună.
Să se fi redus cheltuielile pentru bunuri şi servicii? Nici vorbă. Şi aici, cultura de partid este mai importantă decât aşezarea economiei pe o traiectorie de creştere. Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 5,2%
Mai departe: cheltuielile cu dobânzile. Aici evoluţia este dramatică. Dacă la finalul lunii ianuarie, ministerul de finanţe plătise o medie zilincă de 2,7 milioane de Euro/zi, ineficienţa statului a condus la cheltuieli cu dobânzile mai mari cu 75%, ca medie zilnică, la finalul lui 2010, respectiv 4,7 milioane de Euro pe zi.
Vă reamintesc că la începutul lui 2010, mincinoşii instituţionali spuneau că vor reduce deficitul bugetar la 5,9% din PIB, fără tăieri de salarii, fără tăieri de pensii, fără arierate suplimentare, fără taxe suplimentare. Obiectivul a fost ratat. Ce au reuşit în schimb?
Mă uit la deficitul bugetar nominal. Adică cu cât a cheltuit statul român mai mult decât a încasat. Cifra, minimizată prin artificii de contabilii toxici din ministerul de finanţe, este de 33,3 miliarde de lei. Cât a fost în 2009 şi practic, ce au reuşit măsurile primitive din 2010?
În 2009, deficitul bugetar a fost de 34,57 miliarde de lei. Adică, cele mai duri măsure din toată Europa, au condus la o reducere a deficitului bugetar cu doar 1,37 miliarde de lei. Adică, cu 298 de milioane de Euro. Adică, tăierea de salarii, tăierea de pensii (prin extinderea CAS), tăierea de indemnizaţii pentru gravide şi pentru mame(în două etape), majoarea TVA, majorarea taxelor pe proprietate, majorarea accizelor pentru carburanţi şi toate celelalte au condus la un deficit bugetar mai mic cu doar 298 de milioane de Euro. Şi având în vedere că şi acesta este cosmetizat, prin neincluderea arieratelor, mari şi în creştere, pot concluziona că ajustarea teribilă din anul 2010, făcută prin modalităţi primitive, nu a avut niciun rezultat benefic.
Guvernul a greşit aşadar şi modalitatea de ajustare şi rezultatul ajustării, iar măsurile aplicate au avut ca efecte principale creşterea datoriei publice, majorarea costurilor cu dobânzile, scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi continuarea recesiunii. Aşa a funcţionat ajustarea teribilă din 2010. In fapt, o suma de masuri primitive, insuficient gandite, si luate la disperare. O avanpremiera a ceea ce se va intampla si in 2011.
Radu Zlati 
Comentarii recente