Gabriel Sandulescu: Realpolitik (raspuns dlui Aligica)

Dl Aligica a provocat blogosfera USL, lansand o dezbatere.  Provocarea suna astfel:

(1)   Pe de o parte, un grup de comentatori publici, analisti, jurnalisti, bloggeri etc. ce insista sa dezbata tema doctrinara: Care e orientarea noii entitati, USL? Ce inseamna la nivel doctrinar-identitar aceasta comasare pentru partidele componente? Cum e posibil sa te numesti de dreapta dar sa ai un program de stanga? Care sunt afilierile internationale si modele internationale? Care sunt autorii, lucrarile, ganditorii ce inspira intelectualii, comentatorii si publicistii sustinatori ai noii entitati? Cum va opera mai departe noua entitate in planul politicilor publice unde exista clivaje profunde intre solutiile de dreapta si cele de stanga?

Replica AlianteiDreptei:

Un model european: coalitia social-liberala

Coalitii social-liberale sunt modele de succes experimentate si aplicate in Germania, Italia, Belgia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Marea Britanie, Finlanda, Danemarca, Islanda, Polonia, Cehia, Slovacia, Norvegia, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Austria. Cu exceptia Frantei, Spaniei si Greciei in toate tariile UE acest model de coalitie a fost experimentat si aplicat.

In Romania au existat mai mult tatonari in realizarea unei aliante de dreapta-centru-stanga:

in 1994 Partidul Aliantei Civice intentiona sa formeze o alianta alaturi de PNL, PSDR si PD (FSN).

in 1996 PAC, PL-93, PUR, MER, PDAR, PUNR si PNL-Campeanu au negociat a alianta de dreapta-centru-stanga. Proiectul a ramas neindeplinit.

in 2000 PNL a negociat cu ApR o alianta social-liberala. Formula fiind ulterior respinsa de forurile statutare ale PNL. In acelasi context sa discutat si o formula largita: PNL-ApR-PD-PNTCD. In formula minima scorul electoral ar fi fost de 15%, in formula maxima alianta dreapta-centru-stanga ar fi contat pe 25%.

Daca in 1996 formulele de succes au fost reprezentate de USD si CDR, in 2000, lipsa de viziune a fost aspru sanctionata de electorat: PRM obtinand 20,01%.

Socialdemocratii sunt reuniti in SPE, liberalii in federatia ELDR.

Conexiunea de idei intre socialdemocratie si liberalism a fost elaborata de Anthony Giddens si poate fi cercetata in urmatoarele lucrari:

– The Third Way, The Renewal of Social Democracy, Cambridge: Polity Press 1998,

– The Third Way and its Critics, 2000.

Convergenta doctrinelor

Liberalismul si socialdemocratia se revendica din mostenirea doctrinara a Revolutiei Franceze. Ambele doctrine se definesc prin statul de drept si prin libertate. Liberalismul este o doctrina anti-totalitara si are nevoie de ordine si statul de drept. Socialdemocratia se defineste prin statul social si prin ordinea sociala. Si ordinea sociala se defineste prin statul de drept. Ordinea figureaza in ambele ideologiii drept numitorul comun.

Clivajul lui Carl Schmitt friend vs foe exista numai in statul arhaic, in comuna primitiva, in bellum omnium contra omnes. Ultimul exemplu: Egipt 2011.

Diferentele doctrinare sunt paradigme academice. In realpolitik, in politica de zi cu zi, conteaza proiectele politice pragmatice  (policy).

A doua intrebare:

2)   Pe de alta parte un grup de comentatori publici, analisti, jurnalisti, bloggeri etc. ce insista sa dezbata tema dezastrului: tara e in dezastru, tara e in colaps si deci e nevoie de masuri de urgenta. Una din ele este comasarea fortelor politice. Sa discutam despre dezastrul economic.  El e ceea ce conteza.

Raspunsul AlianteiDreptei:

Romania parcurge o criza de sistem, care va bascula in curand in incapacitatea de plata. Romania se afla la periferia capitalismului, avand o economie subdezvoltata, lipsita de concurenta sanatoasa, marcata de tendinte oligopole. Intr-un cuvant Romania este un stat capitalist esuat.

Structura Romaniei de astazi este asemanator unui stat sultanist-patriarhal neofeudal (Max Weber).

Capitalismul presupune relatii contractuale asezate pe structura plusvalorii. Plusvaloare se transforma in capital, capitalul se transforma in plusvaloare. Plusvaloarea se transforma in plusvaloare.

W => K => W’=>W’=>K”

Criza capitalismului

Crizele capitalismului sunt simptomatice. Nu exista crestere economica care sa nu fie succedata de o criza. Economistul Kondratjew a calculat in total cinci cicluri economice: 1800-50, 1850-90, 1990-50, 1950-2000, 2000-

Un ciclu economic cuprinde patru decade: 1). Prosperity, 2). Recession, 3). Depression, 4). Improvement.

Economia mondiala se afla in acest moment in a treia decada, in recesiune. Si depresia economica poate dura minim 20 de ani.

Criza capitalismului bazat pe macroeconomia keyniasiana se caracterizeaza prin cresterea economica provocata de deficite bugetare.

Statistica deficitelor bugetare:

SUA: 13.278 milliarde dollari SUA/43.147 $ pe cap de locuitor

Grecia: 297,4 milliarde euro/27.697 € pe cap de locuitor

Germania: 1.809 miliarde euro/22.054 € pe cap de locuitor

Japonia: 9.801  miliarde $/77.089 $ pe cap de locuitor

Federatia Rusa: 259 miliarde $/1.833 $ pe cap de locuitor

India: 818,2 miliarde $/663 $ pe cap de locuitor

China 1.119,9 miliarde $/840 $ pe cap de locuitor

Sursa informationala: Boerse.de

Ne aflam in perioada de tranzitie de la capitalismul keyniasian spre capitalismul de stat. In epoca globalizarii subiectii economici nu mai sunt intreprinderiile mici si mijlocii, ci holdingurile multinationale. In prezent pe piata globala este inpanzita de holdinguri multinationale, in majoritate avand capital privat anglo-saxon, in concurenta acerba cu holdingurile cu capital mixt sau capital de stat din tariile BRIC.

Avantajul capitalismului de stat este faptul ca se bazeaza pe o capitalizare nelimitata.

Nu intimplator in topul celor mai capitalizate holdinguri se afla sapte companii de stat chineze. Despre evolutia si structura capitalismului de stat (a nu se confunda cu Noua Politica Economica elaborata de Nikolai Bucharin) cititi analiza”State Capitalism” elaborata de renumitul manager american Ian Bremen, publicata in Foreign Affairs.

Viitorul capitalismului va fi dominat de state puternice, bazate pe companii de stat care vor opera pe pietele externe. Tariile care detin resurse naturale vor domina economia mondiala. Printre acestea se numara tariile BRIC.

Romania detine toate preconditiile in dezvoltarea si afirmarea in noua ordine mondiala: resurse minerale, teren fertil, capital uman. Ne lipseste insa organizarea si managementul resurselor.

Din aceste motive cliseele doctrinare sunt anacronice si depasite.

Falimentul, incapacitatea de plata, catastrofa economica nu se gestioneaza cu retete doctrinare, ci numai cu masuri pragmatice.

Doua exemple:

1). executivul de dreapta ungar a aplicat masuri anticriza de stanga: nationalizarea fondului de pensii private, supraimpozitarea multinationalelor si masuri anticriza de dreapta: reconversia datoriilor bugetare in barter cu rularea unor contracte de mentenanta in infrastructura operate de companii chineze. La toate aceste masuri se adauga rezilierea unilaterala al contractului cu FMI si pastrarea independentei fiscale.

2). coalitia social-crestindemocrata Merkel a nationalizat in 2008 prin recapitalizare zece banci: Hypo Real Estate (in proprotie de 87%) si Commerzbank (15%), HSH Bank (30%), LBBW (17%), Bayern LB (7%), IKB (8%), West LB (12%), Aareal Bank (0,53%), Sachsen LB (nationalizata, in curs de lichidare). Holdingurile Wadan si Arcandor fiind nationalizate si lichidate.

Volumul recapitalizarilor ridicandu-se la 170,92 miliarde euro.

Atat Germania, dar si Franta opereaza cu mai multe bugete fiscale. Un buget operativ, anuntat la Eurostat si alte bugete paralele, o parte dintre ele avand bilat negativ permanent. Operatiune fiscala care permite capitalizarea agentilor economici deficitari, dar si plata asigurarilor sociale.

Si toata acestea sau desfasurat fara sa se tina seama de matrize doctrinare sau fetishuri academice “stanga-dreapta“.

sursa: http://aliantadreptei.wordpress.com/2011/02/08/realpolitik-raspuns-dlui-aligica/