News 12.02.2011

  • Adevarul: Consilierul prezidenţial Eckstein Kovacs Peter şi ministrul Culturii Kelemen Hunor, ambii candidaţi la funcţia de preşedinte al UDMR, insistă pentru reducerea pragului electoral de la 5 la 3%, variantă pe care liderii PDL susţin că nu o iau în calcul.Înainte ca Uniunea să semneze un nou protocol de colaborare cu democrat-liberalii, reprezentanţii UDMR spun că această prevedere trebuie să fie inclusă în legea electorală pentru ca maghiarii să aibă mai mulţi reprezentanţi în consiliile locale, judeţene şi în Parlament. „Voi propune ca la modificarea Legii electorale pentru Parlament să trecem de la actualul sistem la unul mixt, adică să păstrăm colegiile uninominale, dar să avem şi o listă naţională”, a declarat ieri Peter Eckstein, citat de Mediafax. Şi ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a afirmat recent că UDMR vrea să ceară coborârea pragului electoral pentru „o reprezentare politică echilibrată”. Dacă în privinţa pragului electoral cei doi candidaţi sunt de acord, relaţia cu PDL este văzută diferit. Eckstein l-a acuzat ieri pe contracandidatul său, Kelemen Hunor, că „amanetează viitorul Uniunii” în favoarea PDL. „Eu am susţinut ca UDMR să fie deschisă la o colaborare punctuală în Guvern, în coaliţie, în Parlament, în funcţie de cum reuşim să ne impunem punctele de vedere care ne sunt necesare”, a spus ieri Eckstein, adăugând că „a amaneta viitorul UDMR lângă un singur partid” i se pare „o greşeală de neiertat”. Consilierul a susţinut că ministrul Kelemen Hunor ar fi spus, răspunzând unor întrebări puse în întâlnirile sale electorale, că UDMR este de centru-dreapta şi că va fi alături de PDL atât la guvernare, cât şi în opoziţie.
  • Cotidianul În cadrul unei conferințe de presă susținută vineri la Cluj, procurorul general Laura Codruța Koveși a afirmat că procurorii nu au afirmat, în documentele lor că șpaga pentru ocuparea postului de șef al vămii Halmeu ar fi avut drept destinație un partid politic. Este primul pas în ștergerea urmelor care dovedesc că șpaga a ajuns la PD-L. „Procurorii nu au scris în niciun document că banii au fost dați unui partid politic, este declarația pe care un inculpat a dat-o în fata instantei de judecată, în momentul arestării preventive, și s-a consemnat în încheiere acest lucru. Procurorii nu au reținut din probele din dosar sau nu au menționat în documentele trimise instanței acest lucru. Mai departe nu pot să comentez, nu administrez eu acest dosar. Daca s-a comis o faptă penală, procurorul va duce până la capăt ancheta. Acum a început, nu pot sa anticipez ce va face procurorul de caz, el este independent”. Aceasta este declarația dată de procurorul general. Există doar două posibilități. Prima: fie doamna Laura Codruța Koveși nu a călcat în viața ei într-un tribunal și în acest caz se poate presupune că a făcut studiile de drept datorită faptului că a fost sportivă de performanță, și, știm că sportivii de performanță au fost mai mereu ajutați în ceea ce privește studiile; a doua: doamna Laura Codruța Koveși stăpânește meseria, dar în acest caz, a demarat „procedurile” de ștergere a urmelor, privind unele dezvăluiri ale documentelor procurorilor DNA. Cum specialiștii consultați de noi ne-au precizat că procurorul general își cunoaște meseria, trebuie să constatăm că varianta a doua este mai aproape de adevăr.
  • Cotidianul: Sindicatele şi o parte din patronate nu s-au înţeles, vineri, cu premierul Emil Boc privind păstrarea sau nu a contractelor colective de muncă la nivel naţional, astfel că săptămână viitoare decizia finală privind proiectul de modificare a Codului Muncii să fie luată de către Coaliţie. Discuţia principală de vineri între premier şi partenerii sociali a fost pe zona de aplicabilitate, rolul şi existenţa contractelor colective de muncă la nivel de sector de activitate şi la nivel naţional interprofesional, a precizat preşedintele „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, la finalul discuţiilor. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii şi ministrul Muncii, Ioan Botiş sunt singurii care vor să nu existe nicio specificaţie în Codul Muncii, potrivit lui Hossu. Patronatele au spus că, pentru o perioadă de timp, este necesar contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, pentru că nu sunt clar delimitate sectoarele de activitate, a spus preşedintele UGIR 1903, Cezar Corâci. Botiş l-a contrazis vineri pe premier privind necesitatea contractelor colective, a precizat vicepreşedintele BNS, Ion Pisc. „În momentul în care s-au tras concluzii clare că este nevoie de contractul colectiv şi că în Codul Muncii trebuie să fie reguli majorate prin contractele, Botiş a spus că a înţeles că în Codul Muncii facem doar trimiterea spre contractul colectiv de muncă, adică legea specială, deci iată că părerea ministrului nu a coincis cu părerea premierului care, cel puţin, a avut tăria să spună că vor discuta în Coaliţie”, a subliniat Pisc.
  • Cotidianul: Vicepreşedintele PDL Ioan Oltean a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, că în cel mult două săptămâni va fi semnat protocolul între formaţiunile participante la actul de guvernare. „Toate cele patru entităţi care formează majoritatea parlamentară şi guvernamentală sunt preocupate ca actul de guvernare să continue, să se consolideze”, a spus Ioan Oltean, citat de Mediafax, adăugând că protocolul este în fază avansată de redactare şi de pregătire. „Toate formaţiunile politice sunt participante direct la actul de întocmire a acestui protocol care, sperăm noi, în zece zile, maximum două săptămâni, să fie semnat şi făcut public, pentru a asigura liniştea necesară opoziţiei, în sensul că actuala majoritate este pregătită să guverneze fără probleme până în noiembrie 2012 şi, de ce nu, să ne gândim spre mai departe, spre bucuria domnului Ponta şi a domnului Antonescu”, a spus Oltean.
  • Jurnalul National: Deputatul Cezar Preda, vicepreşedinte al PDL, susţine că nu există o „ruptură între Partidul Democrat Liberal şi şeful statului, Traian Băsescu, sau în interiorul formaţiunii”, opiniile contradictorii fiind doar „poziţionări diferite înainte de congres”.”Suntem sub lupa presei pentru că am rămas singurul partid mare care nu a făcut alegeri şi atunci orice mişcare de poziţionare a fiecărui membru sub lupa mass-media şi a societăţii poate fi, la un moment dat, mai mult sau mai puţin luminată de reflectoare”, a afirmat, vineri, într-o conferinţă de presă la Buzău, Cezar Preda.  Democrat-liberalul spune că nu ar exista o ruptură nici între PDL şi Traian Băsescu.  „Nu cred că între Traian Băsescu şi PDL s-ar fi rupt punţi. Puntea se rupe când ai obiective diferite, cum ar fi dacă Traian Băsescu vrea să reformeze statul şi noi nu mai vrem. Atunci s-au rupt toate punţile, dar, dacă noi vrem, dar nu găsim întotdeauna mijloacele, nu suntem în stare să asigurăm o majoritate şi ne trezim că ne dă una după ceafă şi ne spune că nu am făcut nimic, trebuie să ne şi supărăm?”, a spus Cezar Preda. AGERPRES
  • MEDIAFAX: Guvernul s-a angajat în faţa FMI că va continua şi anul viitor politica de restrângere a cheltuielilor, inclusiv cu salarii şi prime, pentru un deficit de 3%, şi că sistemul alocaţiilor de încălzire va fi schimbat până la finele lunii iulie, urmând să fie acordate doar persoanelor cu venituri reduse. Prin revizuirea modului de acordare a alocaţiilor de încălzire, economiile la buget vor creşte semnificativ, estimează Guvernul în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) la finalul evaluării din ianuarie-februarie, obţinută de MEDIAFAX. ” Până la sfârşitul lunii iulie, vom îmbunătăţi legislaţia pentru ca alocaţiile de încălzire să fie direcţionate către cei mai vulnerabili membri ai societăţii, generând în acelaşi timp economii semnificative la buget” , se arată în document. Executivul îşi prezintă totodată intenţia de a atinge anul viitor o ţintă de deficit de 3% din PIB şi arată că acest plan presupune continuarea politicii de restrângere a cheltuielilor, inclusiv a celor legate de salarii şi bonusuri. În document este menţinut şi un angajament apărut şi în scrisorile anterioare convenite cu FMI, respectiv de a limita modificările „ad hoc” asupta sistemului de taxe, pentru a asigura predictibilitate şi stabilitate în mediul de afaceri. O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-a aflat în România, în intervalul 25 ianuarie-8 februarie, pentru a şaptea evaluare a acordului stand-by, în care a fost analizat nivelul de îndeplinire a obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010 şi negociate condiţiile pentru încheierea unui nou acord, de tip preventiv.

Comentariile nu sunt permise.