9 martie 2011 poate fi trecută ca fiind o dată istorică. Cu exact două luni înaintea zilei pe care unele unele ţări o socotesc (şi unele o sărbătorec) ca fiind cea a căderii Berlinului (în 1945), se poate consemna şi căderea Elenei Udrea. Cădere, coincidenţă sau nu, petrecută la Berlin. Da, pe 9 martie 2011, Elena Udrea a primit cea mai grea lovitură de când a devenit persoană publică. Gâdea, Badea, Grecu, Creţulescu, Soviani, alţii de la televiziunile mogulilor? Nu, nici unul dintre aceştia nu i-a aplicat lovitura „fatală” Elenei Udrea.
Jorg Urbschat şi (mai ales) Tim Grosse, doi cetăţeni ai planetei – şi care cu siguranţă nici nu au auzit de „moguli” români şi de televiziunile lor -, sunt cei care i-au aplicat lovitura de graţie Elenei Udrea.
Cei doi – din păcate pentru Elena Udrea – sunt, conform calificării lor, nişte profesionişti în domeniul turismului şi deţin funcţii de conducere şi reprezentare în două din cele mai cunoscute companii touroperator din lume. Şi, pe deasupra, mai sunt şi nemţi. Înţelegeţi ce vreau să spun.
Practic ce misie au cei doi. Una extrem de simplă: să caute pentru plătitorul de impozite german, dar şi din alte ţări, un loc în care să-şi petreacă decent, confortabil şi în funcţie de mărimea buzunarului (sau portofelului) zilele de concediu sau vacanţă. Şi neapărat respectivul plătitor de impozite trebuie să fie pe deplin mulţumit de soluţia propusă de cei doi.
Ei bine, cei doi nu doar consideră, dar au şi declarat deschis presei, şi implicit Elenei Udrea, că România, ca destinaţie turistică – în special în ceea ce priveşte litoralul -, nu corespunde cu ce vor ei să ofere plătitorului de impozite german sau de aiurea. Preţuri mari, servicii de slabă calitate, şi sentinţa finală: „Nu sunteţi competitivi”. Scurt şi la obiect. Adică nemţeşte. Că turiştii care apelează la companiile celor doi domni au prefereat până acum cu preponderenţă litoralul din Turcia, Bulgaria şi Grecia ştiam. Că vor prefera şi în viitor aceste destinaţii eram siguri. Dar acum a venit şi confirmarea oficială.
Prin ceea ce i s-a spus verde în faţă Elenei Udrea – sunt curios acum pe cine va arunca vina, pentru că repet, televiziunile mogulilor nu au avut aici nici cel mai mic rol, mai mult, nici nu au mediatizat excesiv „evenimentele” de la Berlin -, practic s-a certificat iarăşi ceea ce mulţi au bănuit: blonda ministresă nu are nici o strategie în domeniul turismului.
Pentru Elena Udrea, promovare înseamnă doar nişte clipuri în care apar trei foste glorii ale sportului românesc (îmi este greu să cred că imaginea lui Hagi ţine loc de servicii de calitate pe litoral) şi un nou brand (al câtelea oare?) sub forma unui logo plasat pe internet, site-urile unor agenţii, pe site-uri de socializare etc., logo care nu convinge pe nimeni ca, la un preţ similar, să aleagă un hotel de 3 stele cu mic dejun de la Mamaia în detrimentul unui hotel de patru stele cu all inclusive de la Nisipurile de Aur.
Pentru Elena Udrea turism înseamnă, printre altele, inaugurarea de telegondole electorale în locaţii unde nu există pârtii de schi, mai înseamnă şi românescul „merge şi aşa”, ministrul de resort rămânând surd la numeroasele sesizări privind degradarea accentuată a actului de turism de pe litoral, a scăderii dramatice a numărului românilor care aleg „marea românească” (care de fapt a devenit mai mult o destinaţie de weekend).
Elena Udrea a crezut şi crede (sunt convins că nu doar propagandistic) că tot ce atinge cu mâna capătă eticheta de „succes”. Pentru Elena Udrea un imens succes în turism înseamnă un banal premiu, fie el şi de excelenţă luat pentru amenajarea unui stad turistic la un târg de profil, precum şi numărul mare de vizitatori care bagă în seamă respectivul stand. În alte ţări însă succesul în turism se măsoară prin numărul de turişti atraşi, şi, mai ales, de banul care intră în puşculiţa statului din taxele şi impozitele plătite de cei care găzduiesc turiştii. Or, la acest capitol turismul Elenei Udrea stă catastrofal. A aflat-o pe 9 martie de la doi profesionişti. Pe 9 februarie, cariera de ministru al Turismului a Elenei Udrea s-a încheiat. Că ea va mai figura în schema de funcţii de la Palatul Victoria este altceva. Ce ţine strict de politică. Nu şi de turism.
sursa: Cotidianul
Radu Zlati 
Comentarii recente