Nu-mi amintesc ca în ultimii 20 de ani nişte rezultate economice, nişte cifre seci şi reci să fie aşteptate cu o asemenea înfrigurare şi teamă ca evoluţia economiei (PIB) din trimestrul I. De la preşedinte, premier, FMI, politicieni, analişti interni şi externi, bancheri, directori până la toată media, toţi vor sta cu ochii pe Institutul Naţional de Statistică, care pe 13 mai, ora 9.00 va da verdictul: am înregistrat sau nu creştere economică în primele trei luni ale anului faţă de trimestrul IV 2010.
Dacă rezultatul va fi cu plus în faţă, am ieşit din recesiune. Conform teoriei, pentru a declara că a ieşit din recesiune, o economie are nevoie de două trimestre consecutive de creştere. Primul l-am avut în trimestrul IV al anului trecut, când economia a avut un plus de 0,1% ( mic ce-i drept, dar e cu plus, nu cu minus) faţă de trimestrul III.
Din septembrie 2008 economia scade lună de lună, 20 de miliarde de euro, de fapt 18,5 miliarde de euro, că BNR nu a mai luat ultima tranşă, de la FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană nu au asigurat ţinerea la suprafaţă a României şi supravieţuirea celor aflaţi la putere. Banii s-au dus în: rezerva BNR ca Isărescu să ţină cursul leu/euro şi să nu-i trimită în „faliment” pe cei care au credite în valută (peste 60% din împrumuturile luate sunt în valută) şi în final tot sistemul bancar; la băncile comerciale ca să aibă lichiditate (prin scăderea rezervelor minime obligatorii) şi să nu arunce în aer piaţa valutară si monetară în căutare disperată de bani, având în vedere că băncile-mamă le-au tăiat finanţările(băncile greceşti sunt cel mai bun exemplu); la buget pentru asigurarea banilor pentru salarii, pensii, achiziţii publice, şi nu în ultimul rând în susţinerea „politică” a preşedintelui Băsescu şi a guvernării PD-L. Fără banii de la FMI, nici-unul dintre aceştia nu ar mai fi fost în funcţie acum, sau chiar 20 de ani la cârma BNR pentru Mugur Isărescu ar fi fost şterşi într-un an.
Până acum, programul FMI nu a adus creştere economică. S-au tăiat din cheltuieli, de la oameni, salarii până la pensii, s-au adoptat legi care îşi vor produce efectele pozitive în ani (sau nu), s-a mărit TVA la 24% şi a mai dat o lovitură economiei.
Toate estimările FMI începând din ianuarie 2009 s-au lovit de realitatea crudă. Căderea a fost mai mare decât cele mai pesimiste aşteptări. Experienţa de peste 50 de ani a FMI în toate ţările lumii plus multiplele scenarii nu au anticipat ce s-a întâmplat. Acum doi ani de acord, cu 18 miliarde de euro în spate, ţin de o cifră. De un plus în trimestrul I. Ca să decreteze Jeffry Franks, negociatorul FMI, că şi-a îndeplinit misiunea şi că acordul de împrumut a avut sens. Deja el începe să-şi pregătească discursul pentru 13 mai: „Există întotdeauna un grad de incertitudine şi nu ştiu exact cât va fi cifra de la sfârşitul primului trimestru, dar cred că indicatorii privind economia României sunt aproape universal pozitivi”, a declarat Franks pentru Mediafax. Există şi excepţii, a ţinut el însă să precizeze.
Dacă rezultatul nu va fi cu plus, cred că preşedintele Băsescu va fi primul care se va dezice de FMI. Aşa cum i-a îmbrăţişat, aşa îi va lăsa.
Oficial pe 13 mai Institutul de Statistică va anunţa ce s-a întâmplat în trimestrul I. Dacă înainte veţi vedea ieşiri publice „pozitive” ale preşedintelui, premierului, guvernatorului BNR, PDL-ului, să stiţi că ei ştiu de dinainte rezultatul şi îl marketează politic. Dacă va fi linişte, urmează trădările. Vor cădea capete.
sursa: Ziarul Financiar
Radu Zlati 
Comentarii recente