Ieri a avut loc conferinţa „Întoarcerea în România a tinerilor cu studii în străinătate: modele de succes, oportunităţi şi provocări,” organizată de Fundaţia Dinu Patriciu în cadrul programului de burse Orizonturi Deschise.
În cadrul conferinţei s-a discutat despre provocările întâmpinate şi oportunităţile tinerilor absolvenţi ai studiilor „în afară” care aleg să se întoarcă în România, despre strategiile de atragere a acestor tineri în România dezvoltate de sectorul privat şi despre nevoia unei comunităţi a acestor tineri reîntorşi.
România „second hand”?
Directorul general al Fundaţiei Dinu Patriciu, Tincuţa Baltag a declarat faptul că unul din scopurile acestei conferinţe este contrazicerea mitului că România este o „destinaţie second hand,” valabilă doar pentru acei tineri care nu şi-au putut găsi un rost în ţările de adopţie. Conform doamnei Baltag, conferinţa doreşte să infirme falsele idei despre tinerii studenţi români reîntorşi în ţară, idei reîmprospătate şi de eşecul Guvernului României de a-şi reintegra bursierii în sistemul bugetar, care a lăsat impresia că studenţii români din străinătate nu sunt doriţi în societatea românească. Totodată, doamna Baltag a adus în discuţie nevoia de comunitate a tinerilor români foşti plecaţi la studii şi care au decis să se reîntoarcă: „De patru ani, avem sute de tineri care s-au întors în România şi au început să dezvolte proiecte frumoase aici. Noi suntem foarte mândri de ei”
„Nu doresc să fiu apreciat de cine nu mă apreciază astăzi”
Directorul General al Adevărul Holding, Peter L. Imre i-a salutat pe bursierii reîntorşi, numindu-i „singura şansă de schimbare” a României. In viziunea domnului Imre, este important ca România să se modeleze după tinerii care revin, fiind resimţită o acută nevoie de schimbare de paradigmă a României de astăzi: „Nu sunt multe motive pentru întoarcere, cu excepţia unui patriotism devalorizat, folosit de oameni nedemni.” Domnul Imre a recunoscut faptul că unul dintre impedimentele în calea reîntoarcerii tinerilor în ţară este lipsa de apreciere a acestora la justa lor valoare. Însă, parafrazând o vorbă de duh[1] a lui Woody Allen, a răspuns că „nu doresc să fiu apreciat de cine nu ne apreciază astăzi,” recunoscând tinerii drept „averea intelectuală, culturală şi financiară” a României, precum şi singura şansă de redresare şi progres a acestei ţări.
Motive de reîntoarcere
Primul eveniment al conferinţei ne-a adus faţă în faţă cu unii dintre bursierii care au decis să se întoarcă în România – Cosmin Neamţu, Raluca Hriţcu, Mircea Crisbăşanu, Alin Ionuţ Dumitrescu Drăgan şi Ioana Traistă. Deşi provin din medii diferite şi au o formare academică diferită, aceşti bursieri au ales să se întoarcă în primul rând pentru nevoia şi oportunităţile de schimbare oferite de România. Din mai toate intervenţiile acestora, a reieşit faptul că România, cu toate problemele cu care se confruntă, are un imens potenţial şi că este nevoie doar de răbdare în a căuta aceste oportunităţi de realizare. Acestea sunt tocmai acele sectoare în care România are un decalaj mare faţă de ţările din vest, precum infrastructura şi turismul. Unul dintre bursieri a discutat despre proiectele sale în „cicloturism” foarte popular în afară, dar necunoscut în România. Niciunul dintre bursieri nu şi-a exprimat regretul pentru alegerea făcută, recomandând studiul în afară pentru experienţa benefică a expunerii la un mod diferit de gândire, dar atenţionând că „schimbarea începe cu noi; dacă nu ne putem schimba pe noi înşine, nu o vom putea da mai departe.”
„Creşterea unei generaţii legată de cultura contemporană”
Despre strategiile de atragere în România a tinerilor cu studii în străinătate, al doilea eveniment din program, au vorbit reprezentanţi ai mediului de afaceri din România precum şi profesorul Mircea Vasilescu, academicianul Napoleon Pop şi omul de afaceri Dinu Patriciu. Acesta din urmă a recunoscut faptul că în România, statul „a uitat” de una din principalele îndatoriri ale sale, „creşterea unei generaţii legate de lumea contemporană”. Dinu Patriciu şi-a justificat implicarea în susţinerea educaţiei în România drept un mod de a susţine construirea unei „culturi de business autentică, după 60 de ani de lipsă a unei economii de piaţă.”
Concluziile acestei interesante dezbateri au confirmat dorinţele bursierilor de dinainte, Dinu Patriciu susţinând că în România există oportinităţi pentru a ajunge în structuri de management mai repede decât în afară. Cel mai important lucru, în viziunea omului de afaceri, este ca aceşti tineri „să se evalueze corect şi să îşi stabilească priorităţile.”
Adela Jansen, din partea BRD- Société Générale, a atras atenţia că nu orice studii în străinătate contează pentru a obţine o slujbă în România, compania sa căutând „omul potrivit la locul potrivit,” adică acele persoane care demonstrează o compatibilitate tehnică şi comportamentală. Expunerea la mediul academic şi de afaceri din străinătate poate oferi o şansă în plus, dar nu este suficientă.
Împărtăşindu-şi impresiile despre studenţii care aleg să studieze în afară din afară, Mircea Vasilescu, redactor-şef la Dilema Veche, a considerat că este nevoie de o înţelegere clară a ceea ce vor aceşti studenţi, precum şi de un efort al societăţii româneşti pentru a contribui la întoarcerea lor, indiferent dacă aceştia decid să se întoarcă sau nu.
Comunitate – sursă de inspiraţie
Ultimul eveniment al conferinţei a fost constituit dintr-o discuţie cu absolvenţii, în legătură cu avantajele şi dezavantajele creării unei comunităţi a tinerilor cu studii în străinătate. Majoritatea argumentelor au fost în favoarea acestei idei. Pentru că o comunitate a absolvenţilor din străinătate întorşi în ţară poate fi o sursă de modele, de sfaturi sau de inspiraţie precum şi o voce unită, o pârghie pentru a schimba lucrurile. Puteţi citi aici mai multe despre dezbaterea Orizonturi Deschise . Care sunt motivele pentru care tinerii absolvenţi ai unor universitaţi din străinătate s-ar întoarce în România? Ce ar trebui să facem pentru a-i încuraja? Spune şi tu!
sursa: Spune si tu!
Radu Zlati 
Comentarii recente