După ce statul a încercat în trecut să vândă CEC Bank, dar procesul de privatizare a fost oprit, premierul Emil Boc, împins de la spate de Fondul Monetar Internaţional, aduce acum în discuţie posibilitatea vânzării unui pachet minoritar de acţiuni ”pe bursă, transparent, nu prin negocieri şi smechereli”.
”Pana la sfârşitul lunii aprilie cele mai importante companii de stat vor avea un program din care vom ştii: sunt viabile şi merg mai departe sau nu sunt viabile şi se restructurează. Se lichidează fiecare unitate care astăzi în România produce pierderi. Pentru cele performante vom merge pe privatizarea managementului companiilor fundamentale ale statului. Cele care astăzi nu funcţionează, fie se redresează printr-un program de reducere a cheltuielilor, fie se privatizează, fie găsesc o soluţie de a nu mai funcţiona. Vânzarea pachetelor minoritare deţinute de stat la companiile în care acesta şi-a început derularea: Petrom, TransGaz, RomGaz, pachete minoritare, dar cu păstrarea capitalului majoritar de către stat. Statul îşi menţine capitalul majoritar şi la CEC şi rămâne al statului (…) Se pot vinde pachete minoritare în cadrul acestor procese dar, atenţie: pe bursă, transparent, nu prin negocieri şi smechereli”, a declarat săptămâna trecută şeful Executivului.
Preţ prea mic
Prima tentativă a statului de vânzare a CEC Bank a avut loc în urmă cu cinci ani, însă procesul a fost oprit la sfârşitului lui 2006 după ce singura ofertă de cumpărare, depusă de National Bank of Greece, a fost refuzată din cauza valorii reduse: numai 560 milioane de euro. În ultimii doi ani, Guvernul a încercat să opereze o majorare a capitalului din surse bugetare. Cum statul este însă unicul acţionar al CEC Bank, Comisia Europeană a considerat că acţiunea este similară unui ajutor de stat şi a blocat operaţiunea.
Apoi, la începutul acestui an, surse din piaţă declarau că Guvernul va încerca să convingă Fondul Monetar Internaţional că majorarea captalului băncii să se facă prin atragerea unor investitori instituţionali, după modelul de succes aplicat în cazul BCR, chiar dacă CEC Bank nu se află pe lista companiilor monitorizate de Fond, pe care Executivul le pregăteşte pentru restructurare, lichidare, privatizare sau vânzare parţială cu păstrarea pachetului majoritar. O majorare de capital ar fi însă esenţială pentru „menţinerea în pas cu piaţa bancară şi realizarea investiţiilor necesare următoarei etape de devoltare”, după cum declara recent chiar preşedintele instituţiei, Radu Ghetea.
”Trebuie să existe şi bănci ale statului”
Cel puţin pentru moment, scenariul privatizării CEC Bank este exclus. Premierul Emil Boc spunea la începutul lunii februarie că nu este posibil să nu existe nici o bancă de stat, adăugând că ”trebuie să existe un echilibru, trebuie să existe şi bănci ale statului. Tot românul ştie de CEC şi la sate, şi la orase”. Părerea este împărtăşită şi de ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomitianu, potrivit căruia nu se va lua în discuţie privatizarea CEC în această perioadă, ci se vor caută soluţii pentru consolidarea băncii şi pentru ca statul să poată participa la majorarea capitalului social.
Pe de o parte, pentru că vorbim de bani publici, rămânerea băncii în portofoliul statului creşte şansele unor intervenţii politice în sistemul de business al instituţiei. În al doilea rând, aşa cum s-a demonstrat în repetate rânduri în cazul regiilor şi companiilor, statul nu este nici pe departe cel mai bun manager. Tot prin vânzare, Guvernul ar putea finanţa o parte importantă din deficitul bugetar, fără a mai apela la restructurări sau îngheţări salariale. Nu în ultimul rând, CEC Bank nu poate beneficia acum pe o majorare de capital, chiar dacă ceilalţi mari jucători de pe piaţă au reuşit să primească injecţii importante din partea băncilor mamă sau a propriilor guverne.
De ce să păstrăm CEC Bank
De partea păstrării CEC chiar şi parţial în patrimoniul statului vin chiar rezultatele financiare din 2010, an în care profitul neimpozitat obţinut de instituţie a ajuns la 65,13 milioane de lei, în creştere cu peste 30% faţă de 2009, contrar trendului urmat de celelalte bănci, ale căror profituri s-au diminuat semnificativ faţă de anul anterior. Apoi, o eventuală vânzare în acest moment s-ar putea dovedi o alegere greşită, în condiţiile în care criză face dificilă atât găsirea unui investitor solid cât şi obţinerea unui preţ mai mare decât cel oferit în urmă cu cinci ani. Poate chiar mai important, instituţia poate juca un rol esenţial în economia României tocmai prin poziţionarea să drept bancă pentru IMM-uri şi agricultura, sectoare pentru care se acordă credite cu garanţii guvernamentale.
Sub presiunea FMI, Executivul pregăteşte acum vânzarea prin bursă a mai multor pachete deţinute la companii importate. Ministerul Economiei speră să obţină câteva miliarde de euro din valorificarea unei deţineri de 9,84% la Petrom, precum şi vânzarea unor pachete minoritare la Transgaz, Romgaz şi Transelectrica, precum şi privatizarea CFR Marfă.
Radu Zlati 
Comentarii recente