După 20 de ani în care companiile de stat au fost duse în pragul falimentului de directorii numiţi politic, al căror singur scop a fost în multe cazuri recompensarea clienţilor partidului aflat la guvernare, Fondul Monetar Internaţional vrea că Guvernul să caute manageri privaţi, selectaţi cu ajutorul unor companii de recrutare. Aceeaşi măsură a fost propusă de FMI şi în urmă cu zece ani în cazul mai multor ţări africane.
Cu o luna în urmă, potrivit datelor Ministerului Finanţelor de Consiliul Fiscal, datoriile a zece companii de stat însumau 73% din totalul arieratelor, ajunse la 24,9 miliarde de lei în 2010. Cele mai mari creşteri ale plăţilor restante între 2009 şi 2010 au fost înregistrate în sectoarele feroviar şi minier.
De altfel, deşi FMI monitorizează câteva zeci de companii de stat, arieratele acestora au crescut nestigherite cu 1,8 miliarde de lei pe parcursul anului trecut, de la 23,1 miliarde lei în 2009. Mai mult, datoriile primelor 150 de companii au totalizat anul trecut 21,5 miliarde lei, în creştere cu aproximativ 19% faţă de valoarea din 2009, de 18 miliarde lei.
Liderul de necontestat al arieratelor a fost în 2010 CFR SA, cu 5,2 miliarde de lei, în 2009 având 3,2 miliarde lei. Urmează Compania Naţională a Huilei (4,8 miliarde lei), Termoelectrica SA (3 miliarde lei), Oltchim(1,1 miliarde lei), CNADR (1 miliard lei), CFR Marfă (900 milioane lei), CFR Călători (600 milioane lei), Electrocentrale Bucureşti (500 milioane lei), Electrificare CFR (500 milioane lei) şi Societatea Naţională a Cărbunelui (500 milioane lei). Lucrurile merg însă conform planului: topul restanţierilor a rămas neschimbat faţă de 2009.
Pierderi de 5 miliarde de euro în 10 ani
Şi performanţele nu se opresc aici. Potrivit aceloraşi date, firmele aflate în insolvenţă produc 18% din cifra de afaceri realizată nivelul companiilor, însumează aproximativ 67% din totalul arieratelor şi produc peste 66% din pierderile totale ale companiilor de stat. Tot ele beneficiază, bineînţeles, de 37% din subvenţiile totale acordate companiilor de stat.
În plus, pierderile companiilor de stat din ultimii zece ani ajung la aproape cinci miliarde de euro. CFR Marfă a încheiat 2009 cu pierderi de 181 milioane de euro, Compania Naţională a Huilei pe -144 milioane de euro, în timp ce Termoelectrica a terminat anul cu o gaură de 79 milioane de euro. Normal, lista ar putea continuă.
Acum, FMI vrea să îi înlocuiască pe băieţii destepţi cu manageri din mediul privat, români sau străini. Metoda a fost aplicată de Fond şi în anul 2000 în Guinea-Bissau, Rwanda, Nicaragua şi Tanzania, prin transferul managementului companiilor publice de apă şi electricitate în mediul privat.
Pe de altă parte, în ţările dezvoltate statul impune companiilor proprii să urmeze liniile de business trasate de sectorul privat, incercând, în speranţa aceloraşi rezultate pozitive, să crească eficienţa prin definirea drept standard a celor mai bune practici din privat. Norvegia şi alte ţări nordice au mers pe modelul privatizărilor parţiale, chiar şi cele mai mici intrări de capital privat având un impact pozitiv asupra afacerilor. Alte ţări, precum Australia, Noua Zeelandă şi Marea Britanie, interzic reprezentanţilor statului să fie membri în consiliul de administraţie al unei companii publice.
sursa: ImpactNews
Radu Zlati 
Comentarii recente