Victoria lui Emil Boc în faţa lui Vasile Blaga în competiţia pentru şefia partidului deschide pentru PDL o epocă plina de necunoscute. Votul majoritar din primul tur pentru Emil Boc, precum şi îndemnul la unitate adresat de Traian Băsescu delegaţilor trebuie citite cu ajutorul cheii de decriptare exprimate sub forma îndemnului-ameninţare: “Continuaţi! Daca vă opriţi, pierdeţi!”.
Judecând după sondajele de opinie care răsar în fiecare săptămâna, USL deja a câştigat alegerile din 2012 şi PDL se poate pregăti sufleteşie şi de opoziţie.
Insă lucrurile nu sunt aşa de simple, întrucât se pare că Băsescu pregăteşte acestui PDL ceva la care partidul nu se aşteaptă.
Mă refer la obligativitatea (înscrisă în literele acordului de precauţie cu FMI) de a duce reformele până la capăt, anume acele reforme care ating atât baza financiară a partidului (restructurarea regiilor şi societăţilor cu capital majoritar de stat unde s-a aciuat clientela partidului dar şi clientela transpartinică), cât şi o parte din baza electorală (eliminarea subvenţiilor la căldură pentru cei cu venituri peste un anumit nivel, dar şi reducerea numărului categorii de ajutoare sociale de la 54 la 9).
Am citat doar două măsuri care necesită un Prim Ministru tehnocrat, ce nu se teme pentru scaunul său. Sau, de ce nu, chiar un Emil Boc sinucigaş politic, care, înconjurat în Biroul Permanent de oameni fideli, obţine sprijinul partidului pentru a trece aceste masuri dure. Sigur, între Biroul Permanent şi plenul Parlamentului există o diferenţă, însă când e vorba de raporturile Primului Ministru Boc cu Parlamentul, intervine şi Traian Băsescu pentru echilibrarea situaţiei. Sincer, nu cred că aripa Blaga are curajul de a vota căderea Guvernului, pentru ca exact atunci apare ipoteza unui Prim Ministru tehnocrat, lucru pe care aripa vrea sa îl evite.
In acest punct nu sunt de acord cu Cristian Grosu când scrie că “Blaga nu era problema de fond a PDL, iar tripleta BVB nu era principalul duşman al reformei politice din partid”. Eu cred că de fapt problema de fond a PDL-ului, problemă care s-a tranşat la aceste alegeri interne a fost uciderea “soluţiei Blaga” pentru 2012: un PDL cu o disciplină militară reinstaurată, care adună la alegerile din 2012, cu ajutorul primarilor şi clientelei din regii si societăţi de stat, undeva în jur de 15%, si apoi îşi vinde scump pielea în negocierile cu USL, obţinând, în contrapartida pentru investirea unui Guvern USL, liniştea imunităţii parlamentare şi tihna banilor scăpaţi cu dedicaţie, prin contracte preferenţiale, către firmele nevestelor şi copiilor.
Prin marginalizarea lui Blaga şi oferirea de posturi unora dintre susţinătorii lui, planul lui Băsescu (executat de Emil Boc) a fost să îi reteze lui Blaga capitalul de simpatie din partid, bazat pe accesul fostului secretar general la resursele umane şi financiare ale partidului, argument cu care Blaga ar fi putut negocia o intrare securizantă în Opoziţie pentru el şi ai lui.
Acest PDL de după alegerile interne poate fi pe bună dreptate speriat de măsurile economice dure pe care le are de luat, căci sunt ucigătoare pentru propria clientela şi fac imposibilă aplicarea “soluţiei Blaga”. Exact de aici îşi trage echipa Blaga resursele financiare si capitalul de încredere in partid, iar Băsescu vrea sa îşi atingă un dublu scop prin asanarea regiilor şi societăţilor cu arierate: unul macro-economic (vizibil) şi unul politic (încă invizibil).
Nu contează prea mult dacă acest PDL va supravieţui alegerilor din 2012. Meciul încă se joaca, şi nimic nu e deja tranşat. Insă contează enorm dacă acest PDL poate fi curăţat de cripto-fesenismul reprezentat de Blaga şi ai lui. Cei mai spălăţei şi mai inofensivi au primit deja posturi în echipa lui Boc şi sunt interesaţi să şi le menţină. Insă tripleta BVB ca atare, moştenirea fesenismului, se pregăteşte să intre pe linie moartă, şi uciderea ei politică e o chestiune de timp. Departe de posturile din Biroul Permanent, fără accesul la resursele clientelei, tripleta Blaga-Videanu-Berceanu e comă politică.
PDL-ul are acum de mers pe drumul unui partid autentic de dreapta. Nici nu îşi dă seama cum e să înfrunţi alegerile din 2012 fără moştenirea fesenistă şi fără instrumentele pomenilor electorale puse la dispoziţie de clientela silenţioasă dar eficientă din regii.
Insă abia pus cu spatele la zid un partid îşi arată adevărata măsura a lucidităţii, forţei, curajului şi personalităţilor.
sursa: Curs de Guvernare
Radu Zlati 
Comentarii recente