Crin Antonescu: conferință de presă 2 iunie 2011 (transcriere)

Bună ziua!

Să precizez, din capul locului, că susţin această conferinţă de presă în calitate de preşedinte al Partidului Naţional Liberal. M-au apucat vremurile aici, în acest sediu, deci, ceea ce spun este în numele Partidului Național Liberal, deși n-am nicio îndoială că nu se află în nicio divergență cu partenerii din Uniunea Social Liberală.

Înainte de toate, vreau să mă refer la un lucru despre care s-a discutat și care riscă să treacă așa, datorită încercării de a schimba agenda, să treacă la faptul divers, chiar dacă este foarte grav şi vorbesc aici despre atitudinea autorităţilor româneşti față de episodul Ținutul Secuiesc Bruxelles.

Avem foarte clar acum, după toate explicațiile, dacă le putem numi aşa, o serie de fapte şi aceste fapte ne indică o realitate foarte clară: că reprezentanţii consiliilor județene din Harghita, Covasna și cei care s-au mai adunat sub formula de Ţinut Secuiesc, în deplină coordonare cu liderii UDMR și cu vicepreședintele Parlamentului European Laszlo Tokes şi în deplină coordonare cu Guvernul de la Budapesta, au acţionat ca o entitate aparținând unui alt stat sau, în orice caz, care nu se mai află în cadrul și sub autoritatea statului român.

Avem o formulă – Ţinutul Secuiesc, prezentată ca oficială, deşi ea nu există ca entitate legală în România. Avem o desfășurare a acțiunii respective la Bruxelles într-un spațiu aparținând oficial altui stat, respectiv Casa Regiunilor Maghiare de la Bruxelles, în gestiunea și sub administrarea directă a guvernului dintr-un alt stat. Avem, de asemenea, prezenţa la acest eveniment a unui înalt demnitar, al unui alt stat.

La apelul pe care noi l-am făcut şi l-a făcut și bunăparte din media și societatea civilă românească, am avut nişte reacţii. Am avut o reacţie care, deşi întrutotul insuficientă, ba chiar jenantă, merită salutată pentru că a fost totuși cât de cât o reacție a ministrului de externe, care a dat explicaţia pe care aţi văzut-o, un fel de ridicat din umeri, care a rugat ambasadorul acelui alt stat să dea niște explicații și am văzut clar că după ce ambasadorul acelui alt stat a tratat cum a tratat acest demers al ministrului de externe, acesta a rămas neputincios.

Mai avem însă, foarte grav, reacţia preşedintelui României, care nu a spus nimic în legătură cu aceste întâmplări și care doar întrebat, la conferința de presă a domniei sale de ieri, a arătat că are o părere proastă. Păreri bune sau proaste, atunci când suntem şefi de stat, putem să avem despre lucruri care se petrec pe alte continente, sau care se petrec în domeniul modei, sau în domeniul fotbalului, nu atunci când ele vizează, direct sau indirect, integritatea, suveranitatea și reprezentarea statului al cărui preşedinte eşti. Și, în fața celor întâmplate la Bruxelles, președintele României nu a reacționat aşa cum îl obliga Constituția, așa cum îl obliga demnitatea, aşa cum îl obliga funcţia supremă în materie de reprezentare pe care o are în statul român.

De ce viteazul nostru președinte, care se războieşte cu mogulii, ce-i drept, pe rând și pe apucate, care se războiește cu opoziţia, care se războieşte cu domnul Blaga, care se războiește cu domnul Cezar Preda, care se războiește, cu alte cuvinte, cu oricine, uneori chiar şi cu Rusia, dacă e nervos, nu a adoptat o atitudine demnă și clară în acest caz, știm cu toții și avem un exemplu foarte limpede despre  despre modul în care omul obligat de Constituţie să apere interesele și demnitatea statului român, le pune pe acestea într-un plan secundar  în raport cu interesele sale politice, interesele sale de politician și ale grupului său, camarilei sale politice.

Sigur că noi din opoziţie nu avem decât să spunem aceste lucruri, să adoptăm aceste poziții. A fost o discuție și în Senat ieri, să încercăm prin toate căile să ne facem auzită vocea şi să transmitem, oricum, tuturor cetăţenilor României mesajul că atunci când Uniunea Social Liberală va guverna, atunci când această țară va avea un alt președinte, interesele şi demnitatea statului român vor fi apărate, așa cum scrie în Constituția României și așa cum se întâmplă cu fiecare stat din lumea civilizată.

Cu alte cuvinte, noi le spunem clar românilor că atunci când vom da un președinte României, interesele României şi demnitatea României vor fi apărate așa cum sunt azi apărate, de către cei care o fac, interesele și demnitatea Ungariei.

În al doilea rând, și legat cumva de acest proces de disoluție, de fapt de distrugere a prestigiului și funcționării statului român, de către chiar cei care îl conduc, e de pus în discuție și ceea ce se întâmplă la Ministerul de Interne.

Acolo avem un lucru foarte clar: președintele acestei țări care se socotește atotputernic, și în raport cu Guvernul, și cu majoritatea parlamentară, are și motive să o facă, s-a supărat pentru că, în lungul șir de contestații publice, democratice, normale, care s-au îndreptat împotriva sa, a existat un protest foarte dur, foarte contondent al polițiștilor. Și de atunci în această privință nu are în minte decât un singur lucru și anume să se răzbune. S-a răzbunat pe ministrul de Interne din epoca respectivă, știți cum îl chema. Am asistat la lucruri spectaculoase, dacă n-ar fi caraghioase, care afectează și ele imaginea Ministerului Internelor și Administrației, în general, și aduc aminte aici că domnul chestor Dan Fătuloiu, într-o poziție extrem de importantă în minister, aflat sub acuzații foarte grave, după o vreme a plecat atașat pe la Roma. Vă aduc aminte că secretarul general al ministerului a fost arestat și se află în arest preventiv pentru 29 de zile, fără ca ministrul de Interne să dea măcar o declarație în legătură cu acest lucru. În orice țară europeană, arestarea numărului doi din ministerul care are în subordine Poliția, între altele, e un cutremur politic instituțional, și în orice caz dacă nu demisionează ministrul care l-a și numit pe deasupra, există măcar o explicație publică.

Domnul ministru Igaș nu știe, n-aude nimic, altcineva decide.  Ministrul Igaș știe însă să atace astăzi veniturile, condiția, situația materială și până la urmă prestigiul oamenilor care reprezintă în viața reală, ca polițiști, sistemul de ordine publică din România, pentru că așa i s-a ordonat și pentru că dorința stăpânului de a se răzbuna pe niște oameni care l-au înfruntat în limite democratice trebuie îndeplinită.

Este încă o dată iresponsabil comportamentul unor oameni care guvernează această țară și care lovesc în instituții esențiale ale acestui stat și acestei țări.

În al treilea rând, două cuvinte şi numai două, despre ceea ce dumneavoastră ați numit Constituția lui Băsescu.

Partidul Național Liberal are propriile sale opţiuni şi propriile sale proiecte, pe care le va pune în discuţie atunci când va fi cazul și în formele care sunt firești, pentru modificarea Constituției.

Partidul Național Liberal nu acceptă însă să participe la o aşa-zisă discuţie, dezbatere și acțiune în vedere modificării Constituției, pe picior, când și cum are chef domnul Băsescu.

O modificare de Constituţie trebuie să fie un lucru care să se întâmple rar și în niciun caz conjunctural. O modificare de Constituție, chiar dacă nu avea un caracter foarte spectaculos, în fond, nu erau decât niște adaptări în perspectiva intrării în Uniunea Europeană, s-a făcut în 2003, după o dezbatere care a început încă din 2002, cu un forum constituțional, cu o dezbatere într-adevăr cu societatea, cu o muncă laborioasă și răbdătoare în Parlament, cu o comisie în care era reprezentată și opoziția ș.a.m.d.

O modificare de Constituţie se pregăteşte pe îndelete și se face ca să dureze. Toate constituțiile către care ne uităm, de la Constituția americană și până la marile constituții europene, nu se schimbă în fiecare an, nu se schimbă cu fiecare președinte, nu se schimbă cu fiecare guvern.

Ca atare, noi respingem foarte clar diversiunea lui Traian Băsescu, încercarea sa de a modifica din nou agenda, pentru că sunt întrebări și probleme presante la care nu are răspuns și nu are soluții – probleme care ţin de situaţia economică, de situaţia socială, de criza instituțiilor românești, de criza statului român, de situația internaţională a statului român – respingem, deci, această diversiune și arătăm foarte clar că, din punctul nostru de vedere, discuţia pentru modificarea Constituției nu poate fi făcută decât în viitorul Parlament şi atunci când va exista un climat propice dialogului politic între toate forțele reprezentative.

Dacă e vreo urgență, de pildă în privința scăderii numărului de parlamentari, nu există niciun fel de problemă, Partidul Național Liberal este de acord. Putem să modificăm Legea electorală, nu-i nevoie de modificarea Constituției, și să facem 300 de parlamentari. Nu avem niciun fel de opoziţie la un asemenea proiect. Nu din cauza referendumului, a cărui legitimitate profundă noi n-o recunoaștem, pentru că un referendum pe asemenea teme se face în conformitate cu toate practicile şi recomandările internaţionale, cu pregătire, cu dezbatere și, în general, nu se suprapune cu alte alegeri, ci pentru că suntem de acord cu faptul că o reducere a numărului de parlamentari se poate face fără a știrbi caracterul democratic al instituției parlamentare. Dar asta este o altă chestiune. Oricine doreşte să discutăm despre asta și să modificăm Legea electorală, suntem dispuși. Despre modificare Constituţiei, în Parlamentul viitor, pe îndelete, așezat și într-un climat de dialog politic firesc între putere și opoziție, care astăzi nu există.

Dacă sunt întrebări, vă rog să le puneți, dar despre proiectul acesta de Constituție, am spus cam tot ce aveam de spus.

Jurnalist: Spuneaţi că PNL nu acceptă să asiste la dezbateri. Când legea va ajunge la comisii, PNL va boicota?

Crin Antonescu: Sunt multe de discutat și despre procedură, nu mai vorbesc despre conținut. Nu intru în acestea pentru că, repet, altceva e acum presant pe agendă, și nu elucubrațiile lui Traian Băsescu și ale celor care îi pun în pagină toate frustrările. Deci, noi nu vom participa la procesul de discuţie și, mă rog, de modificare a Constituției în cadrul acestei formule parlamentare.

Jurnalist: Dacă președintele Traian Băsescu îşi va menţine declaraţia că ar putea renunţa la acei doi ani de mandat, atunci aţi fi dispuși la discuţii în ceea ce privește modificările acestea propuse de el?

Crin Antonescu: Dar eu nu sunt… și nici eu și nici altcineva din Partidul Național Liberal. Noi nu am făcut nici contrabandă și nu facem nici comerț cu principiile constituționale și cu Legea fundamentală a statului român şi a naţiunii române în acest moment. Deci, nu e mai dă jupâne, mai lasă stăpâne. Hai să modificăm Constituția dacă dai doi ani de mandat. Domnul Băsescu a primit un mandat, să şi-l ducă la capăt, dacă poate să şi-l ducă și nu face Constituția României sau modificarea ei nu poate să facă obiect de tranzacționare cu nimeni și pentru nimic, cu atât mai puțin cu o persoană fizică.

Jurnalist: Filialele PC şi PSD din Spania au trimis o scrisoare în care își exprimă stupoarea că un consilier judeţean liberal din Covasna a participat la lansarea biroului Ținutului Secuiesc de la Bruxelles. Aveți cunoștință despre acest lucru?

Crin Antonescu: Am primit și eu, nu din Spania, ce-i drept, ci de aici, din România, această informare, de luni. În momentul în care am discutat-o, noi știm că noi nu avem un consilier județean la Covasna. Dacă totuşi există aşa ceva, omul va fi exclus din Partidul Naţional Liberal, fără niciun fel de discuție.

Și, apropo de comentarii care s-au făcut pe acest subiect. Am văzut cum colegul meu, senatorul Puiu Hasotti, liderul senatorilor liberali, e făcut ou cu oțet, de bună-seamă, de propaganda voioasă, cum că e naționalist, agresiv etc etc. Nu e deloc. Subscriu întrutotul. Eram acolo când domnul Hasotti a făcut aceste declarații în Senat. Subscriu întrutotul la poziţiile pe care domnia sa le-a exprimat acolo, respectiv că, asta a fost afirmația incriminată, că e păcat că nu există o lege prin care să i se retragă cetățenia domnului Tokes Laszlo.

Jurnalist: Domnul Ponta spunea zilele trecute că i-a trimis o scrisoarea premierului, că îl invită la o dezbatere pe teme economice. Ați primit vreun răspuns?

Crin Antonescu: Păi i-a scris domnul Ponta, cum să primesc eu?

Jurnalist: Nu ați semnat-o și dumneavoastră?

Crin Antonescu: Nu. Domnul Ponta m-a consultat în această chestiune. Noi ne consultăm în mai toate gesturile și declarațiile politice care pot avea relevanță, pentru că avem o răspundere comună, conducem împreună o construcție politică. Opinia mea, și așa m-am înțeles cu domnul Ponta, a fost să-i adreseze domnul Ponta, domnia sa, un fel de prim-ministru din umbră, dacă vreți, al USL-ului, foarte probabil, și om care a coordonat, cu specialiștii din cele trei partide, redactarea programului economic, să-i adreseze domnia sa, personal, domnului Boc o astfel de invitație. N-are niciun rost să fim doi ca să discutăm cu domnul Boc.

Jurnalist: Pe de altă parte, şi Adriean Videanu vă adresase o invitaţie şi dumneavoastră şi domnului Ponta.

Crin Antonescu: Păi cu domnul Videanu parcă am rezolvat-o. Domnul Ponta trebuie să se ducă la tribunal. Eu trebuie să-i dau socoteală domnului Videanu, și mai nou văd că și domnului Petre Imre, cine sunt, ce am făcut în viața mea, care e contribuția mea la viața politică. N-am de gând să discut chestiunea asta cu domnul Videanu. Asta o discut cu alegătorii când vine momentul. Domnului Videanu pot să-i spun că un foarte important proiect politic al meu a fost să fac politică și să nu fur. Și reușesc chestia asta de douăzeci de ani. Pentru domnul Videanu e suficient.

Jurnalist: Se poate face ceva pentru polițiști să își poată recupera sporul de hrană și să-și mențină locurile de muncă?

Crin Antonescu: La nivel parlamentar, noi chiar am făcut ceva. Sigur că nouă ni se impută de către tot felul de filosofi extrem de potenți, care pe unde prind și ei, pe bloguri, pe jurnale, pe spații publice, că Opoziția e impotentă și că Opoziția de fiecare dată se constată că are parlamentari mai puțini, fir-ar să fie, și de vină e Opoziția. Chiar așa cu parlamentari mai puțini, am reușit câteva lucruri care au niște consecințe. În primul rând, sesizarea Curții Constituționale, care a salvat practic 15% din pensiile tuturor pensionarilor din România. Pe aia totuși am făcut-o noi. De asemenea, pentru că discutăm de situația din Interne, ați văzut că recent, în Parlament, a căzut inițiativa Guvernului. Am făcut aceste lucruri. Nu putem face mai mult cât suntem în Opoziție. În momentul în care vom fi la putere, atunci vom putea acționa și atunci vom putea spune exact ce este de făcut. Cert este că nu putem să acceptăm faptul că reformă înseamnă să distrugi practic mari domenii publice cum sunt educația, sănătatea sau ordinea publică. Aici pur și simplu, pentru că cineva s-a supărat, își bat joc de cei din sistemul de ordine publică și sigur că, între timp, marile probleme care țin de, să zicem, securitatea anti-infracțională a granițelor se rezolvă cum ați văzut: Mironescu e arestat că i-a dat niște vin Pilcă să bea un șpriț cu pediștii. Dar, în continuare, cifrele oficiale, da, care sunt, nu date de mine sau de Ponta, de circa 2 miliarde evaziune, cost al tuturor infracțiunilor din Portul Constanța, despre ăla nu avem niciun arestat și n-avem niciun indiciu. E Mironescu arestat că i-a dat Pilcă vin și nu i-a dat 80 de milioane vechi. Și mare tam-tam despre corupția teribilă din Portul Constanța. Cu asta însă se ocupă alții și acei alții vedeți că nu au spor. Drept care, ANAF-ul a mai înființat acum un departament special de care să se ocupe, desigur, domnul Blejnar, care e cea mai recomandată persoană să vadă cine are dobândită corect averea în România. Până una-alta, poate ne explica domnul Blejnar ce a făcut dânsul în acte și cum a făcut evaziune fiscală, după cum tot presa a arătat.

sursa: Departamentul de Comunicare PNL