Într-o telegramă a ambasadei Statelor Unite de la Bucureşti, oficialii americani relatează o întâlnire pe care ambasadorul Taubman a avut-o cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu, în 2006. Premierul Tăriceanu a cerut atunci sprijinul american pentru a convinge statele Europei Centrale şi de Vest pentru diversificarea surselor de energie şi reducerea dependenţei de gazul importat din Rusia. Citiţi în continuare, în traducerea integrală a telegramei Wikileaks, preluată de la kamikazeonline.ro, ce a pierdut Tăriceanu pentru că a rămas ferm pe poziţii în chestiunea adopţiilor internaţionale, dar şi care era viziunea fostului premier pentru securitatea energetică a României:
DECL: 22/06/2016
TAGURI: PREL, ECON, ENRG, EPET, PGOV, PHUM, CASC, RO
SUBIECT: ROMÂNIA: AMBASADORUL ŞI PRIMUL MINISTRU DISCUTĂ DESPRE ENERGIE, ECONOMIE ŞI ADOPŢII
Clasificat de: Ambasadorul Nicholas F. Taubman pentru motivele 1.5(b) şi (d ).
SUMAR
1. (C) Ambasadorul s-a întâlnit cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu, pe data de 22 iunie, pentru a discuta starea relaţiilor bilaterale economice şi viitorul adopţiilor internaţionale. Tăriceanu a reamintit că a trimis, cu o zi înainte, printr-o scrisoare, o cerere în care cerea ajutorul SUA în crearea unei strategii pentru securitatea energetică. Potrivit premierului, România nu se simte sigură dacă se bazează numai pe importurile din Rusia şi ar considera binevenit ajutorul Statelor Unite în convingerea statelor central şi vest europene de importanţa conductei „coridorului sudic” al cărui proiect prevede ca sursele să vină din zona caspică. Tăriceanu a spus că rămâne optimist în legătură cu faptul că Guvernul României va rezolva în curând problemele cu Daewoo Coreea, grăbind o potenţială investiţie a unui constructor de automobile străin. Premierul se bucură de faptul că lucrările la Autostrada Transilvania au reînceput şi l-a invitat pe ambasador să facă o vizită comună în viitorul apropiat pentru a-şi demonstra susţinerea în această chestiune. Despre adopţiile internaţionale, Tăriceanu a reafirmat decizia României de a nu revizui interzicea acestui tip de adopţii, în această chestiune fiind susţinuţi de Comisia Europeană fiindcă adopţiile internaţionale nu sunt conforme cu filosofia românească sau europeană legată de bunăstarea copilului. SFÂRŞITUL SUMARULUI.
SECURITATEA ENERGETICĂ
2. (C) Subliniind un punct din scrisoarea pe care a trimis-o cu o zi înainte, premierul Tăriceanu a solicitat ajutorul SUA pentru dezvoltarea strategiei privind securitatea energetică a României. Tăriceanu a menţionat care sunt preocupările sale pe termen lung în legătură cu diversificarea surselor de energie, amintind de un proiect început în 1997 pe vremea când era ministru al Economiei şi Comerţului care să lege reţeaua de gaz a României de cea a Ungariei (NB. Proiectul nu a fost încă realizat). Guvernul României intenţionează să se concentreze şi pe alte surse de energie, inclusiv să pună la punct cele două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă şi încurajarea energiei regenerabile şi a biocombustibililor prin stimulente pentru investiţii. Guvernul României ia în considerare de asemenea construirea unei hidrocentrale de mari dimensiuni pe Dunăre. Tăriceanu a sugerat că expertiza SUA nu numai că ar aduce o viziune globală pentru planurile Guvernului, dar va asigura că România nu „urmează o cale pe care să o regrete peste zece ani”.
3. (C) Premierul a recunoscut că unul dintre punctele slabe ale situaţiei energetice a României este faptul că se bazează numai pe Rusia ca unic furnizor de gaz. România este dornică să se rupă de structurile comerciale moştenite din Războiul Rece şi să continue cu proiecte precum Nabucco sau conducta petrolieră paneuropeană. Totuşi, statele central şi vest europene trebuie să fie convinse de necesitatea diversificării surselor de energie şi de importanţa bazinului Mării Caspice ca alternativă. Tăriceanu a subliniat relaţia strânsă pe care o are Germania cu Rusia, observând că ţara crede că şi-a asigurat energia pe termen lung într-un mod sigur. „Cred că Germania greşeşte”, a spus el. Premierul a sugerat că Statele Unite ar putea avea un rol în promovarea proiectului Coridorului Sudic cu partenerii europeni. Fără sprijinul European, partenerii energetici de pe piaţa internă, inclusiv OMV-ul austriac, vor fi reticenţi să participe la acest proiect. Triceanu este, de asemenea, îngrijorat de încercările Turciei de a domina noile proiecte. Turcia încearcă să-şi asume rolul Turciei de a deveni „stăpânul butoanelor”, a spus el.
AUTOMOBILE ŞI AUTOSTRĂZI
4. (C) Tăriceanu l-a informat pe ambasador că a vorbit cu ministrul Economiei şi Comerţului, Sereş, cu privire la stadiul negocierilor cu coreenii despre fabrica de automobile de la Craiova, chiar înainte de această întâlnire. Potrivit premierului, partea coreeană a acceptat cererea potrivit căreia toate pretenţiile creditorilor să fie recunoscute în acordul final. Totuşi, calendarul pentru încheierea discuţiilor nu a fost încă decis şi Tăriceanu se teme că partenerii coreeni se vor mişca încet. Premierul a subliniat din nou dorinţa sa ca un investitor american să vină la Craiova, recunoscând nevoia de noi oportunităţi şi a promis să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a asigura încheierea negocierilor.
sursa: Romania Libera
Radu Zlati 
Comentarii recente