Două cuvinte, dacă îmi permiteți, până începem. În primul rând, mă bucur să vă revăd. Trebuie spus că și data trecută, când condițiile atmosferice au împiedicat desfășurarea acțiunilor noastre, eu am vrut să vin și chiar, râzând, i-am spus domnului Ciugulea că n-are importanță că o să fie ploaie, furtună, un miting în aceste condiții atmosferice ar impresiona chiar mai tare, deci ar vedea lumea cât suntem de hotărâți.
Astăzi, înainte de a pleca spre Slatina, spre dumneavoastră, a fost așa o mică tornadă prin București și chiar m-am gândit că nu știam ce vreme găsesc aici, dar, de data asta, am fost de neabătut.
Eu aș vrea însă, dincolo de acest salut pe care vi-l adresez, să spun câteva lucruri, foarte puține, despre un fapt care poate este mai puțin cunoscut. Și dumneavoastră, ca și noi și toți cetățenii interesați de viața politică, ne luăm informațiile, elementele, comentariile, primim agenda, ca să spun așa, tot prin intermediul media și cineva care urmărește agenda din ultima lună, să spunem, are sentimentul, mai ales dacă e sensibil la propaganda portocalie, că noi, cei din Uniunea Social Liberală, partidele din Uniune, liderii acestei Uniuni, stăm așa cam fără rost, ne mai uităm ce mai zice domnul Băsescu, îi răspundem, îl mai ironizăm pe domnul Boc, mai deplângem câte o nenorocire pe care o provoacă și n-aș putea spune, slavă Domnului, dar din păcate provoacă așa, aproape zilnic, câte ceva în țara asta, dar nu e adevărat pentru că, în toată această perioadă, noi ne-am parcurs un program de acțiuni pe diverse câmpuri, pe care l-am stabilit încă de la începutul lunii martie, și în acest sens am înaintat foarte serios pe două direcții: una dintre ele este de natură organizatorică și, după ce s-a încheiat acea etapă de constituire, practic, a Uniunii Social Liberale la nivel local, în fiecare județ, etapă care n-a fost lipsită de anumite dificultăți, pe care am reușit să le depășim împreună, acum am intrat într-o a doua fază, foarte importantă la rândul ei, și anume aceasta a desemnării potențialilor candidați din interiorul fiecărui partid și a efecturării sondajelor de opinie la nivel județean, la nivelul municipiilor reședință de județ, acolo, deci, unde vom avea candidați comuni peste tot, prin efectul protocolului, și această fază, la rândul ei, se desfășoară normal, așa cum spunea domnul Ciugulea, la Slatina, suntem, între altele, într-o acțiune de promovare a candidatului nostru sau a potențialului candidat, cel pe care noi l-am dori candidatul Uniunii Social Liberale pentru fotoliul de primar al municipiului Slatina, domnul Brătoi.
Cealaltă direcție, și mai complicată, dar foarte importantă, este cea a elaborării programelor pe diferite domenii de activitate, pe diferite domenii de guvernare și iată că, într-o perioadă destul de scurtă, cu o cadență foarte precisă, noi am avut propriul nostru calendar, am prezentat elementele unui program, unei viziuni economice, după aceea unei viziuni referitoare la politica publică pentru educație.
În încheierea acestei săptămâni, adică sâmbătă, avem o mare întrunire, cu peste 5.000 de oameni, în majoritatea lor aleși locali ai celor trei partide, din toată țara, în care prezentăm viziunea și programul nostru pentru administrație publică locală, inclusiv, pentru a preveni cumva unele întrebări, inclusiv opțiunea și calendarul Uniunii Social Liberale pentru ceea ce trebuie să însemne reformă administrativă în România. Pe 18 iunie, programul pentru agricultură și sigur că aceste lucruri vor continua cu proiectele noastre pentru sănătate, pentru ordine publică, pentru mediu ș.a.m.d.
Spun aceste lucruri pentru că despre ele se discută mai puțin. După cum pronosticam, așa, glumind amar, vreo lună de zile, s-a țipat zi de zi către noi că nu avem programe și am spus atunci: un program nu se face pentru că țipă X sau Y sau ca să fie mai repede făcut, să fie bifat. Un program cum este cel economic, de pildă, e foarte dificil pentru că avem o situație complicată din punct de vedere economic, în general, ca țară, pentru că, pe de altă parte, nu-i ușor să faci un asemenea program atunci când la masă se așează și conlucrează partide cu orientări ideologice diferite, partide cu abordări diferite asupra unor chestiuni foarte importante, unor chestiuni esențiale. Dar, pronosticam eu, spuneam, că în momentul în care programul va apărea, el va dispărea, de fapt, ca subiect de discuție ceea ce noi regretăm pentru că dacă într-adevăr nevoia sinceră de a vedea care este alternativa Uniunii Social Liberale din punct de vedere economic, din punct de vedere al politicii de educație și atâtor altor domenii e reală, atunci ea ar trebui să presupună dezbateri, să presupună discuții, să presupună confruntări, nu de felul acesta în care iese domnul Videanu și spune două glume și spunem și noi despre domnul Videanu. Am adresat o invitație și au adresat, de altfel, și mai multe posturi centrale de televiziune invitații premierului, în calitatea sa de premier și în calitate de președinte al principalului partid de guvernământ, la dezbateri cu liderii Opoziției pe teme foarte precise, pe programul economic, pe problemele naționale, pentru că avem, iată, din nou, niște probleme naționale, pe problemele reformei administrative și pe oricare altă problemă.
Nu se desfășoară, dar am vrut să precizez faptul că noi ne pregătim cu aceste lucruri. Noi nu avem în niciun fel confortul pe care ar trebui să ni-l dea sau ar putea să ni-l dea toate sondajele de opinie, care sunt cât se poate de clare. S-a văzut destul de limpede că vestita teorie că unu și cu unu nu fac niciodată doi este, deocamdată, infirmată, unu și cu unu fac doi, în cazul nostru. E foarte clar, trendul, și care nu poate fi împiedicat de toate încercările, cum ar fi, de pildă, adoptarea legii pentru votarea primarilor într-un singur tur, asta nu poate împiedica bilanțul și rezultatul general al alegerilor pentru că dacă va fi mai ușor pentru Partidul Democrat să-și conserve, să spunem, un număr de până la 25 la sută din primari, va fi la fel de ușor și pentru Uniunea Social Liberală să conserve circa 60-65 la sută, cât are în prezent.
Considerăm că altele trebuiau să fie opțiunile și o lege să fie făcută nu pentru interesul unui partid sau așa cum crede acel partid că are interesul, ci pentru interesul cetățenilor. Dar, asta este altceva. Nu ne legănăm însă în confortul acestei situații din sondaje pentru că marea noastră problemă nu este cum să câștigăm alegerile. De asta se ocupă, cu mult spor, cei care guvernează azi. Marea noastră problemă, pe care încercăm s-o abordăm cu responsabilitate, este ce facem cu România și pentru România din momentul în care vom veni la guvernare și de aceea construcția noastră este una cât se poate sau se vrea să fie una cât se poate de temeinică și de serioasă.
Mă opresc aici și stau, împreună cu colegii mei, la dispoziția dumneavoastră.
Jurnalist: Domnule Crin Antonescu, știm că, am citit în presa centrală, și dumneavoastră sunteți unul din campionii absenteismului Parlamentului României. Deci, fără să vă supărați, ce opoziție formați dumneavoastră dacă nu sunteți în Parlament atunci când este nevoie de dumneavoastră?
Crin Antonescu: Doamnă, atunci când este nevoie de mine, sunt în Parlament. O dată. Doi: dacă cineva ar lua să verifice aceste statistici, de când se țin ele, cred că de prin 1992, în orice caz, ar constata și, mă rog, se poate constata și acum, ar constata că, întotdeauna, în fruntea numărului de absențe s-au găsit președinții de partid, secretarii generali ai partidelor și că lucrul ăsta s-a întâmplat și la… Bun, de miniștri nu mai vorbesc pentru că acolo e chiar explicabil, fără să… nu trebuie explicații speciale. Lucrul acesta are o explicație că nu îi apucă brusc pe toți cei care sunt președinți de partid sau lideri, sub o formă sau alta, de asta am spus secretari generali, domnul Blaga, de exemplu.
Acum, dacă mie mi-a fost creată o imagine așa mai de boem sau, mă rog, depinde fiecare cu ce unelte lucrează, de leneș și alte prostii, nu cred că se poate spune că domnul Blaga sau domnul Ion Iliescu, care a fost harnic din fragedă pruncie, când era președinte al PSD-ului în ’96 – 2000 în Opoziție suferea de asta. Explicația este foarte simplă și ea ține de suma de activități, care tot în 24 de ore încap, pe care o are un om cu o poziție politică de acest nivel.
Nu e întâmplător să vă spun sau să vă spun că nu e probabil întâmplător faptul că, de pildă, în Parlamentul European, unde există un program foarte precis. Acolo se știe că la ora 16.27 vorbește domnul Știrbu, la 16.29 vorbește domnul Antonescu, la 16.35 se dă votul pe cutare proiect. Deci, lucrurile sunt foarte precise, nu sunt ca la noi, unde te duci că este vot final la 11.00 și poate să te apuce și unu și încă nu s-a ajuns să vezi dacă e sau nu e vot final. Chiar și acolo în Parlamentul European, unde se ține o evidență extrem de severă, la fel, a prezenței, a absenței, liderii grupurilor parlamentare, deci chiar liderii grupurilor parlamentare, nu sunt supuși acestui regim uzual de prezență, tocmai pentru că se presupune că în calitatea lor de lideri de grup doar sunt angajați în discuții, în întâlniri, în negocieri, în întrevederi, pentru că acolo există și lobby și lobby nu e povestea legată de domnul Severin, lobby e o chestiune serioasă.
Asta am eu de spus. Aș mai adăuga, dar, cum să spun, așa, la subsol, că nu știu cum se face, dar cu câtă prezență am eu sau n-am la Parlament, cred că dacă ieșim pe stradă și facem un sondaj, care nu-i așa: Domne, cine e mai simpatic?Cine înjură mai tare? Ci, spuneți-mi cinci parlamentari? S-ar putea, cred eu, nu știu, n-am făcut acest sondaj, ca lumea să știe că eu sunt parlamentar, să țină minte dacă am spus sau n-am spus ceva în Parlament și, în orice caz, să mă numească acolo.
Nu…apropo de nevoie și de opoziție. În această calitate, nu a existat niciun moment dintre cele la care opoziția într-adevăr are o șansă și acolo trebuie să fie într-adevăr toți la vot, cum ar fi o moțiune de cenzură, o moțiune simplă, o dezbatere pe o temă majoră, la care eu să fiu absent.
Se întâmplă însă, asta e interpretarea mea, se întâmplă însă că în cazul meu anume a existat o preocupare extraordinară pentru acest aspect și pentru că eu mi-am văzut de treabă înainte, fără să dau foarte mare importanță atacurilor în această direcție, s-a continuat și se continuă. Asta e tot ce pot să vă spun și nu aveți nicio grijă, dacă teama dumneavoastră stă în faptul că opoziția este eficientă, de câte ori trebuie, sunt acolo.
Jurnalist: Avem informații că prima doamnă, fostă, a liberalismului românesc, Mona Muscă, se întoarce la PNL. Credeți că face o echipă bună cu patriotul Dan Voiculescu?
Crin Antonescu: Patriotul Dan Voiculescu nu este în PNL. Nu am nicio informație despre dorința doamnei Mona Muscă de a se întoarce în PNL și nu cred acest lucru și complimente patriotului Traian Băsescu.
Jurnalist: Ce ne puteți spune despre ceea ce este, despre ceea ce vrea să fie USL-ul la Olt. Vă spun, la marginea Slatinei, în drumul dumneavoastră spre casă, e comuna Priseaca. Acolo, viceprimarul, coleg de partid cu dumneavoastră, după vreo trei ani de procese cu primarul pesedist, aproape că își are sediul în clipa de față într-o cușcă de câini. Ce ne facem în cazul ăsta cu ceea ce înseamnă USL?
Crin Antonescu: PSD-ul, cu aproximație, cred că are aproape 1.300 de primari, 1.200 de primari. PNL-ul are peste 700. De asemenea, în multe localități, în care primarul este PD sau de altă culoare, se întâmplă să nu fie raporturi grozave între liberali și pesediști. Este un lucru explicabil pentru că după 20 de ani de poziții antagonice, de confruntare, uneori foarte dură, foarte violentă din punct de vedere politic, nu este ușor cu cât comunitățile sunt mai mici să împaci lucrurile. Noi am avut în vedere aceste dificultăți în momentul în care am construit Uniunea Social Liberală și vom face tot ceea ce se poate pentru ca această construcție politică să fie eficientă și să-și atingă scopul.
Sigur că vor exista, mai ales după ce vor fi desemnați candidații, vor exista abia atunci niște nemulțumiri foarte serioase. Vor exista probabil plecări, avem în vedere acest lucru, pentru că, slavă Domnului, măcar noi ăștia din USL suntem niște oameni liberi, adică vrem să stăm, stăm, vrem să plecăm, plecăm, nu ne leagă nimeni de scaune și nici nu ne leagă nimeni, în general așa, dacă facem vreo mișcare greșită.
Vor fi, avem în calcul astfel de pierderi și vom încerca, punctual, ne punem speranțe și până în momentul ăsta funcționează această speranță, sperăm întemeiată, în capacitatea liderilor locali, liderilor județeni de a gestiona aceste tipuri de conflicte.
Există cazuri clasice. Ca să vă dau un exemplu, poate cel mai spectaculos, în Pașcani, un municipiu din județul Iași, cunoscut în calitatea lui feroviară, mai ales, a existat din 1984 sau chiar ’82 și până în 2008, un primar, domnul Rățoi, actualmente deputat PSD. Toată viața politică a colegului nostru Grigore Crăciunescu, toată viața politică a lui a fost dedicată înlocuirii domnului Rățoi din funcția de primar. A fost challangerul lui etern, în ’92, în ’96, în 2000, în 2004. Bineînțeles, toată viața politică a domnului Rățoi a fost destinată luptei cu Crăciunescu. În 2008, Crăciunescu a câștigat și acum este primar. E foarte dificil acum și sigur că restul vieții domnului Rățoi va fi dedicat luptei cu Crăciunescu și tot așa.
Lucrurile astea știți că e o zicală, care e a noastră, nu e venită din Irlanda, cămașa e mai aproape de piele sau așa. Fiecare om, mai ales interesele conflictuale, ca să spun așa, sunt dominante. Noi suntem niște oameni impulsivi, dacă m-am certat suficient de tare cu dumneavoastră, la un moment dat nu mă mai interesează nici cine guvernează țara, nici de Băsescu, nici de Ponta, nici de Antonescu, până nu vă omor, nu mă las, politic vreau să spun. Și, repet, e un exemplu. Așa încât, o să căutăm, o să fie și momente în care lucrurile astea vor… Încercăm, prin libertatea pe care ne-am lăsat-o prin protocol, să le rezolvăm și electoral, pentru că într-un caz ca ăsta lucrurile sunt simple: poate ajunge și candida, dacă funcția de primar e în joc, candidează și cel de la PSD, candidează și cel de la PNL.
Jurnalist: Cum credeți că se va rezolva situația de la Slatina sau cum o comentați și mă refer aici la atacurile de-a dreptul murdare venite dinspre candidatul PSD, spre candidatul PNL. Aceleași atacuri se duc și către o parte din directorii de deconcentrate membrii PNL și mă refer aici la scandalul de la Finanțe?
Crin Antonescu: Sunt lucruri pe care nu pot să le comentez, nici nu le aflu, le savurez, ca să spun așa, culoare. Există … Noi am și rugat toți colegii noștri să manifeste spirit politic pentru că asta fac. Eu înțeleg până la urmă că dacă eu sunt în competiție cu domnul Brătoi încerc în lupta politică să-mi sporesc șansele. Ca să mi le sporesc, trebuie să i le micșorez pe ale dumnealui. Granița este una simplă: dacă vreau să văd mai departe până acolo încât eu să pot să apar în campania electorală, dacă am pierdut și îl susțin pe Brătoi, să pot să apar și să spun: Domnule, votați-l pe omul ăsta! Dacă eu, între timp, am apucat să spun că e cea mai mare pacoste din lume, am să fiu într-o situație delicată și asta mă va dezarma politic. O să se întâmple și astfel de lucruri. Trecem peste ele. Va veni un moment al adevărului și există, până la urmă, o presiune publică pentru că altfel USL-ul nu s-a fi constituit. Foarte probabil eu și domnul Ponta nu ne-am fi înjurat niciodată. Am fi avut polemici politice, publice, dar nu ne-am fi înjurat niciodată. Ar fi fost un raport civilizat între noi, dar n-am fi făcut această alianță dacă nu exista o presiune publică, o presiune a acelor oameni care spun și ne-au spus și ne spun în continuare: Domne, faceți ceva că noi nu mai putem trăi cu 8 milioane pe lună, cu 6 milioane pe lună, cu toată nenorocirea asta, cu toată sfidarea asta. Și atunci a trebuit s-o facem. Acum, în războiul ăsta mulți vor cădea.
Jurnalist: Unii vor abdica și o vor lua în altă parte?
Crin Antonescu: Doamnă, pot s-o ia în altă parte. Până la urmă, când e război, fugi încotro vezi cu ochii. Până la urmă, se decantează, se aleg niște oameni și asta este viața
Jurnalist: De acord, poți să tragi cu tunul în muște, dar riști să nu le omori?
Crin Antonescu: Nu, riști să consumi muniția, de omorât le omori, dar nu dorim să tragem cu tunul în muște, dorim să tragem cu tunul în cine trebuie.
Jurnalist: Domnule președinte, în 2010, 2011 gradul de colectar la bugetul de stat este cel puțin egal cu anii precedenți. Dacă adăugăm la aceasta reducerile din sistem, din sănătate, din toate domeniile, împrumuturile de la FMI, la Uniunea Europeană și cele săptămânale la bănci, intenționați dumneavoastră sau partidul sau USL-ul, după ce va pleca actuala putere, să faceți un audit al actualei guvernări și să răspundă de ce s-a întâmplat cu banul că nu prea iese?
Crin Antonescu: Intenționăm să facem acest lucru și intenționăm ca de această dată să nu mai vorbim doar despre răspunderea politică pentru că în România s-a obișnuit să spună oricine guvernează, domne, știți ce, indiferent ce am făcut nu m-au mai votat cetățenii și cu asta am plătit. S-ar putea să existe situații în care plata, să-i spunem așa, să fie penală și ea va fi penală. Da, aveți perfectă dreptate. Întrebarea pe care i-am pus-o de multe ori și premierului și președintelui, care de fapt e premierul real al României: cum se face că în anul 2010, având bani la fel de mulți ca în 2008, cum se face, ce s-a întâmplat cu banii aceia plus împrumuturi, exact cum spuneți, ce s-a întâmplat cu banii aceia de au trebuit reduse ca nicăieri în Europa, repet, că am văzut că acum se compară cu Zapatero, ba chiar și cu Obama, ca nicăieri în Europa cu 25% salariile și, de asemenea, sub diferite alte forme cu tăieri de sporuri, cu impozitarea pensiilor și așa mai departe, cum se poate ca să nu mai existe bani pentru aceste lucruri? Noi știm în linii mari cum se poate, și unde s-au dus banii ăștia dar, cum spuneți, va trebui o auditare care nu se poate face decât când ești în posesia tuturor documentelor guvernării.
Jurnalist: Cum comentați faptul că a fost amânată aderarea României la spațiul Schengen și ce părere aveți de disponibilizările care urmează în sistemul public pentru că se tot anunță tăierea sporurilor, disponbilizări, cel puțin la ministerul de Interne știți foarte clar ce a fost în ultimele zile.
Crin Antonescu: În ce privește aderarea la spațiul Schengen, am mai spus-o, până la urmă, după intrarea în Uniunea Europeană care, să fie foarte clar, era în mare măsura o operațiune deja negociată, deja pusă ca să spunem așa pe șine încă de când era Isărescu premier. Capitolele de negociere, mai bine unele, mai prost altele fuseseră încheiate totuși de guvernul Năstase, mai prost unele, să spunem foarte clar adevărul. În fine, ultimele eforturi fuseseră făcute în timpul guvernului Tăriceanu și s-au încheiat. Dupa intrarea în Uniunea Europeană, marea noastră miză, sau singura noastră miză de amploare în acest domeniu era aderarea la spațiul Schengen. Am ratat-o, și am ratat-o din cauză că în anul 2009, care a fost vestitul an al campaniei prezidențiale, președintele, ministrul de externe de atunci, oamenii care trebuiau să se ocupe de această chestiune din punct de vedere diplomatic nu s-au ocupat. Nouă ne-a dat în permanență raportul domnul Blaga în calitate de minstru de Interne, și anume că din punct de vedere tehnic și-a îndeplinit ce avea de îndeplinit și adevărul e că, în cea mai mare parte asta e adevărat, adică la nivelul Direcției de aderare la Schengen din ministerul de Interne, la nivelul ministerului de Interne, oamenii ăia au muncit și oamenii ăia au făcut treabă bună. Problema este că din punct de vedere politic s-au întâmplat niște chestiuni care nu mai sunt imputabile celor din ministerul de Interne și azi suntem în situația pe care o vedeți. De exemplu, dacă poți să vinzi în România, cui mai vinzi? Marele control din vama Constanța, unde pe de o parte Curtea de Conturi îți spune că pierzi două miliarde de euro pe an numai acolo iar marea ta captură este convorbirea dintre un om care îi cere 80 de milioane vechi altuia și el ar spune hai că îți dau niște vin ca să organizezi șprițul la partid. Dacă asta este marea captură din portul Constanța, dacă toate controalele astea din vămi, vândute și ca mari operațiuni anticorupție, asta poți să mai vinzi în România cui mai vinzi, afară nu mai vinzi și sigur că, în felul ăsta am ajuns în situația de a fi percepuți ca o țară coruptă, cu graniță vulnerabilă și europenii își mușcă mâinile destul pentru anumiți pași pe care i-au făcut ca să îl mai facă și pe ăsta.
Sigur, pe de altă parte, că, repet, că ăsta este în principal efectul politicii externe iar în legătură cu disponibilizările și cu situația ministerului de Interne în general, eu cred că este inacceptabil pentru că, pe scurt, noi am ajuns în situația în care am adus oamenii din învățământul public, oamenii din sistemul public de sănătate, oamenii din sistemul de ordine publică în situația de limită a subzistenței sau chiar sub ea. Ori, nu se poate. Cu alte cuvinte, nu poți să rezolvi această problemă sub pretextul austerității. În primul rând că e o mare minciună când se vorbește de austeritate. Eu nu știu de unde scot atâta nesimțire acești oameni când vorbesc de austeritate. Care austeritate? Austeritatea profesorului, a învățătorului, a asistentei medicale, a doctorului, a polițistului de pe stradă? Păi austeritatea începe de sus. Ca să fie credibili, acești oameni trebuiau să reducă din numarul lor de consilieri, din aparatul lor birocratic, din cheltuielile lor, din banii care se risipesc în continuare și la urmă să ajungă și să-i spună și profesorului, băi, tu te lăfăiești cu 14 milioane, uite, ai să trăiești numai cu 12. Dar, noi am fost primii care am sacrificat, care am redus. Președinția și-a mărit bugetul, cele 7 servicii sau câte sunt, care au ajuns la 200 de mii de oameni ascultați cu cheltuieli enorme, că deja parcă nici nu mă mai deranjează încălcarea drepturilor omului ci mă deranjează cheltuielile care se fac, că ascultatul ăsta nu e pe gratis, ăstea și-au sporit bugetul. Unde nu avem noi nevoie? Păi nu avem nevoie de profesori, nu avem nevoie acuma nici de polițiști și, sigur că, în felul acesta o țară se destramă pentru că dacă noi ne imaginăm că după ce li s-au luat diverse sporuri cu care practic își făceau un venit cât de cât acceptabil, polițiștii o să stea cu zece milioane pe lună și, nici până acum nu stăteau cu mâinile în sân mulți dintre ei dar acum o să iasă direct, vorba lor, la ce o să iasă oare, la acțiuni creștinești? Nu, o să fie o adevărată haiducie cu cine mai rămâne în Poliție. Ori ăstea sunt niște gesturi iresponsabile care vor costa această țară și care-i dezmembrează, repet, piloni fundamentali ai sistemului.
Jurnalist: Se va încuraja și frauda din acest motiv?
Crin Antonescu: Păi o încurajează, normal, nu?
Jurnalist: Am să vă rog să-mi spuneți ce părerea aveți de răspunsul dat de domnul Adrian Năstase prezent la Slatina zilele trecute, când în legătură cu faptul că un partid așa de mare, cam asta a fost întrebarea care i-a fost adresată, cum este PSD cedează funcția de președinte pentru candidatul USL, președinte al țării și se merge în formula premier și președinte, unul de la PSD, celălalt, adică dumneavoastră, de la PNL. A spus dumnealui că este formula pe care în acest moment se merge și că vor fi mai întâi alegerile locale și parlamentare luând în calcul desigur faptul că alegerile prezidențiale vor fi în 2014 și dumnealui a zis că este posibil ca până atunci în sondajele de opinie să fie altfel situați candidații pe care oamenii îi doresc.
Crin Antonescu: Cum să comentez, e o declarație normală, domnul Năstase a fost, noi îl ținem minte ca prim-ministru că e mai recent, dar a fost ministru de externe, și încă unul destul de bun, e un bun diplomat și e o declarație corectă. Nicăieri în protocolul acela nu scrie că PNL are candidatul la președinție, cu atât mai puțin că pe el îl cheamă Antonescu sau știu și eu cum, sau că PSD are poziția de prim-ministru. Pe ipoteza asta se spune foarte clar însă că există o repartiție bipolară a acestor poziții. Ca să discutăm practic, se întâmplă în felul următor: presupunem că ajungem la alegeri, dă Dumnezeu, trăim, mai facem alegeri, le câștigăm și USL trebuie să desemneze un premier. Dacă asta s-ar întâmpla mâine, așa cum am și spus, și cum vedeți că ne și comportăm cumva public, încercăm să conturăm niște posturi pentru liderii Uniunii, probabil, nu am o decizie în sensul acesta, sigur că aș strânge partidul, dar probabil că ar megre pe desemnarea liderului PSD, Victor Ponta, premier. Mai dă Dumnezeu și mai trăim și ajungem în preajma alegerilor prezidențiale, preajma însemnând un an înainte, totuși e un candidat. Vedem atunci cum stăm în sondaje. Dacă se întâmplă că în sondaje nu mai este un liberal primul, cum se întâmplă acuma, și țâșnește un pesedist, atunci, e foarte bine, punem un pesedist candidat la președinția României, președintele PSD/premier demisionează și se reface guvernul cu un premier liberal.
Jurnalist: Așa a fost și sensul celor spuse de domnul Năstase.
Crin Antonescu: Vedeți, cum merge Uniunea, ca o orchestră!
Jurnalist: Cum schimbă regionalizarea propusă de Băsescu toata strategia USL, cu Consiliile Județene care sunt fundația și în județul Olt și în alte județe și a USL și a PNL. Dacă este posibil ca această regionalizare propusă să fie făcută până la alegeri și ce înseamnă asta sau dacă poate fi stopată.
Crin Antonescu: Mai pe larg și exact cum vedem noi calendarul și sensul acestei reforme, nu am să insist acum pentru că, între altele, sau poate cea mai așteptată dintre programele, pronunțările pe care le vom face sâmbătă peste două zile, este asta și sigur că, doresc să vă las surpriza. Însă, dumneavoastră mă întrebați altceva, nu cum am face-o noi ci dacă noi credem că e posibil dacă o face PD-ul acum. Pentru că într-adevăr, oricât ar fi de irațional, noi ne-am obișnuit, nu? Într-o după-amiază domnul Traian Băsescu a ieșit și a spus să se taie cu 25% salariile, să se taie cu 15% pensiile. Sigur, nu a încălcat Constituția, pe formă, pentru că putea să spună orice, putea să spună săriți la război, atacați Turcia. Nu încălca Constituția atâta vreme cât nu declara oficial război, ceea ce nu putea să facă singur și atunci ar fi încălcat Constituția. De fapt, nu avea un președinte normal, democratic, cum să spună acest lucru. Chema premierul, avea o discuție. Salariile le taie, le mărește, impozitele le taie, le ridică, le scade guvernul, sub cenzura Parlamentului. Bun. Așa a spus, așa s-a făcut. Eu, acum, pățit o dată, nu pot să mai spun cum spun mulți oameni de bună credință, hai domne că nu se poate chiar așa, doar nu am înnebunit, într-o lună, gata, zguduim tot copacul ăsta. Eu zic ba da, se poate, dacă a zis așa. Păi, ce o să facă domnul Boc, o să stea să se gândească dacă e bine sau rău? Așa va face. Și vedem că vine cu angajarea răspunderii și așa va face.
Sigur, tot haosul de ordin administrativ care se generează după aceea, pentru că nu ne-a spus nimeni ce se întâmplă, de fapt, domnul Băsescu a spus, nu mai sunt 41 de județe ci sunt 8 județe. De aici eu înțeleg că, din punct de vedere electoral, nu vom mai avea alegeri de președinți de Consiuliu Județean și de Consilii Județene în 42 de unități administrative că nu vor exista, ci în 8. O să ne punem candidați și dacă din 41 de județe PD-ul probabil mai câștiga 5-6-7, din 8 județe din astea mari o să mai câștige unul, o să câștige două, nu știu. Problema e următoarea: orice sistem electoral ar inventa dânșii, dacă mai sunt alegeri libere, PD-ul pierde aceste alegeri și USL le câștigă, nu asta e problema. Problema este că noi aici avem un fel de război sau domnul Băsescu face un fel de razboi care se sparge în capul oamenilor. Ce o să se întâmple la USL? O să fie o problemă, sigur, că avea și PSD 20 de candidați pregătiți, aveam și noi, domnului Ciugulea o să îi para rau că nu o să mai poată candida la Consiliul Județean Olt, domnul Brătoi, poate. Ce o să se întâmple, o să fie necăjiți, nu o să mai poată candida la un loc nici Oprișan, nici Constantinescu, dar nici Flutur, dar nici oamenii lui Falcă. Bun, o să se comprime. Putem să trăim cu asta, o să fim amarâți, o să plecăm. Ce o să se întâmple cu milioanele de oameni care trebuie să își schimbe actele de identitate, actele de proprietate, actele de societate comercială, actele de cadastru, cum o să se mute și unde o să se mute direcțiile județene? Ce se întâmplă în acest moment dacă am 5 județe și am 5 direcții județene, de la administrația financiară la inspectoratul școlar, ce se întâmplă cu ele, toți oameni ăștia sunt duși undeva în capitala de județ? Sunt dați afară? Sunt angajați alții? Pentru că e vorba de a deservi ca serviciu public administrativ același număr de cetățeni, nu de patruzeci, de cinci ori mai puțini.
Astea sunt problemele care sunt într-adevăr serioase, nu probleme electorale. Probleme electorale, o să ne adaptăm. O să impună regula asta, o să întrebăm, domne, mai facem alegeri? Nu! Nu mai facem alegeri. Dacă mai facem, cum le facem? Câte județe vrei? Opt, patru, două? O să punem niște candidați. O să rămână niște oameni cu buza umflată, nu o să mai fie președinți de Consiliu Județean, asta este, v-am spus, nu o să moară, au din ce trăi. Problema este totuși că totul e pe spinarea cetățenilor.
Noi încercăm, repet, invocarea presiunii Uniunii Europene nu e corectă. O dată, că e peste noapte, pentru că nu poți deodată să spui chestiunea asta, că e totuși un proces. Doi, dacă e să se facă foarte corect informarea publicului, acolo se spune, da, există o trecere etapizată la o eventuală reorganizare teritorial-administrativă prin compactarea unor zone dar care trebuie să fie precedată, spune Uniunea Europeană, de: studii de fezabilitate, dezbateri publice, consens politic între partide inclusiv cu opoziția. De ce spun ăia așa? Nu e vorba că sunt prietenii opoziției, că nu-s. Însă, în logica democratică, de fapt, o asemenea modificare, implică atâția cetățeni încât nu poți să nu faci obiectul unui consens. E ca și o Constituție. Mai spune referendum, pentru că noi facem referendum dacă vrem să despărțim o comună în două, facem referendum dacă desființăm sau nu sectoarele Bucureștiului dar când schimbăm organizarea administrativă pentru 20 de milioane de oameni sau câți mai suntem, că e greu de numărat câți plecăm și câți pleacă, atunci nu mai facem referendum pentru că, nu-i așa, știe dumnealui. Nu mai am de comentat despre acest comportament. Poți să vii la masa guvernului și să spui, un lucru corect în principiu, domne, dacă nu vă faceți datoria, voi, miniștrii, și dacă nu aduceți fonduri europene și nu faceți investiții, o să plecați. Păi o să plece, dar o să plece pentru că-i dă afară ăla micu, de lângă tine, nu tu. Deci nu poți tu să te substitui primului-ministru care e de față. Sigur că la noi se poate, dar am ajuns departe. Sigur, pe omul obișnuit nu-l afectează treaba asta. Omul gandește, pe bună dreptate, domne nu contează, nu mă interesează ce scrie în Constituție, să pună cineva biciul pe ei, să-i pună la treabă, să facă ceva. Dar biciul îl pune domnul Băsescu din gură de vreo șapte ani și treabă nu se face și, mai întâi a fost de vină Tăriceanu, după aceea a fost de vină Geoană, după aia PSD-ul. Acum, cine mai e de vină? Toată puterea e la domnul Băsescu, toată lumea așteaptă aceste rezultate și rezultatele s-au dus.
Jurnalist: Domnule președinte, în cazul în care pe Slatina, un candidat independent ar ieși mai bine în sondaje decât domnul Brătoi și acesta ar fi deschis unei discuții cu dumneavoastră, ați fi deschis să îmbrățișați un alt candidat?
Crin Antonescu: Eu mă pregătesc sa devin președintele tuturor românilor. Este o chestiune pe care nu eu o decid. Mecanismul va fi următorul. În primul rând, după ce sondajele acestea vor fi publicate, noi așteptăm o înțelegere la nivel local, de asta există protocol USL încheiat și la fiecare județ, și un număr de județe vor conveni. Acolo unde oamenii vin, da domne, ne-am înțeles, merge ăla acolo, ăla acolo. Unde, până la urmă există neînțelegeri sau nu reușesc să închidă la nivelul acela se va negocia la nivel central având în vedere că trebuie să respectăm și cheia de paritate 20-20. Dacă, un eventual independent cu șanse electorale importante este sau nu candidatul USL nu pot să decid eu. Asta înseamnă că un partid la un moment dat îl asumă, îl ia, dacă e cazul, vine PNL-ul și spune, domne uite am găsit pe unul mai bun decât candidatul nostru, a venit în PNL, candidează pentru USL, foarte bine. PSD-ul la fel. Dar nu decidem noi chestiunea asta pentru că sondajele sunt făcute și deciziile se iau începând de aici. Știți pe cineva sau vorbim așa?
Jurnalist: Referitor la faimoasa adresă care atacă imaginea candidatului liberal. Totul a plecat de la o afirmație a domnului Brătoi care a spus că a avut o singură întâlnire cu Bercea Mondial, și aceea cu scop profesional. După aceea au apărut niște contracte care arată că în 2006 domnul Brătoi a cumpărat cu 3300 în total o bucată de teren de la Bercea pe care a vândut-o după aceea, un an mai târziu, soției lui Bercea cu 17 mii și ceva. Asta nu e o afacere în opinia dumneavoastră?
Crin Antonescu: Nu sunt un om de afaceri, pare prețul ăsta pe care îl spuneți, pare o afacere, dar o afacere nu este, atâta vreme cât nu încalcă legea ceva ilicit, cred că nu e vorba de bani publici și cred că dincolo de probleme pe care poate să le aibă sau nu domnul Bercea sau oricine altcineva, dacă dorim să discutăm în termeni normali și democratici de piață nu putem să spunem că nu cumpăr ceva de la un om pentru că nu îmi place ceva cum arată, sau nu îmi place tradiția sa culturală sau simt eu că peste trei ani, după ce va fi cumătru cu președintele, s-ar putea să aibă necazuri, sau peste vreo șase ani. Nu. Nu cred că asta e vreo problemă. Problema este cum sunt gestionați banii publici în foarte multe locuri și la niveluri diferite.
Jurnalist: E și o problemă de comunicare cu presa. Foarte rar apar prin presă, fie și domnul Brătoi, fie și domnul Ciugulea. Conferințele sunt rare.
Crin Antonescu: Se prea poate. Eu iau observațiile dumnealor chiar ca binevoitoare și le mulțumesc pentru că dacă există politici greșite de comunicare noi ne străduim să le remediem.
Jurnalist: Mai aveți în organizații oameni nebuni cu ghilimelele de rigoare care să se ia la trântă cu primari de 80%?
Crin Antonescu: La propriu la trântă, că totuși e o tradiție românească? Sau electoral vorbind? Doamnă, să știți că la ora actuală, așa cum vedem noi din sondaje, nu știu, chiar nu știu la Slatina, majoritatea primarilor în funcție, și chiar pe localități mari, par de nebătut. Și asta este, fără să fac referire la cineva de la Slatina sau de la Constanța sau de la Cluj, este o ciudățenie pentru că domnul președinte Băsescu, ieri, în scurta expunere de motive, ca să-i zic elegant, de ce să facă opt județe, spunea un lucru care nu poate fi contestat în întregime, sau pe fond. Domne, ce să facem noi că s-au constituit niște caste, niște baroni. Da, dar trebuie să gândim de ce. De ce în România, domne, cad și președinții, a căzut și Iliescu, Constantinescu a căzut repede, domnul Băsescu dacă mai fac alegeri e ca și căzut, dar nu cad baronii locali. Oare de ce? În fond, ei cum se mențin la putere? Se mențin cu votul cetățenilor, și e o problemă. Da, pot să vă confirm că cei mai mulți dintre deținătorii funcției sunt în pole position. Dar ce ar însemna să nu mai candideze nimeni, să spunem, nu știu, din partea PD-ului sau a oricărui alt partid la Constanța pentru că Mazăre are 75%, ce ar însemna să nu mai candidăm nimeni la Slatina pentru că are domnul primar 80, sau mă rog, mult, cât ziceți dumneavoastră, ce ar însemna să-i zicem domnului Falcă, băi Ghiță, ia tu Aradul ăsta, că ce mare chestie Aradul are și el o istorie de vreo o mie de ani, ia-o tu cu nepoții tăi, de acum încă două sute de ani, ce să mai facem alegeri. Ăsta e sensul democrației, ce să vă spun, sigur că nu se întâmplă în fiecare zi, dar există un caz, nu e singurul, dar e poate cel mai spectaculos. Cu două săptămâni înainte de alegerile din 2004 în Bacău, Sechelariu avea în realitate 70-72%, am discutat cu oameni care au făcut sondaje, i-am întrebat după ani de zile, chiar așa avea, chiar așa v-a dat? Da. Chiar așa a dat. Și totuși a putut fi bătut. Deci, noi ne batem, asta e o nebunie fertilă după părerea mea dacă nebunie vreți să o numiți și mai avem.
Vă mulțumim frumos!
sursa: Departamentul de Comunicare PNL
Radu Zlati 
Comentarii recente