Inflaţie de OUG-uri şi de asumări de răspundere. În peste 80% din proiectele legislative trecute de cele două camere ale parlamentului, Parlamentul nu a avut decât un rol decorativ, de martor la impunerea voinţei Guvernului Boc prin practicile deja bine bătătorite ale ordonanţelor de urgenţă sau a asumării răspunderii.
În ciuda dobândirii de către Putere a controlului politic în ambele Birouri Permanente ale legislativului, majoritatea fragilă a coaliţiei, coroborată cu tergiversările din comisii, lipsa de mobilizare şi interesele divergente ale unor parlamentari a coaliţiei, a făcut ca Parlamentul să fie tratată în această sesiune parlamentară mai mult ca o anexă a Executivului.
Această stare de lucruri a făcut ca, din iarnă şi până în prezent, Parlamentul să nu adopte prin procedurile obişnuite niciun proiect de lege de o oarecare avergură sau semnificaţie, majoritatea actelor normative trimise la promulgare fiind ordonanţe de urgenţă ale Guvernului şi angajări de răspundere.Alte legi controversate cu potenţial electoral au fost fie respinse, cazul legii prostituţiei iniţiate de democrat-liberalul Silviu Prigoană, fie au fost tergiversate, netrecând de comisii cum este legea minorităţilor. Alte iniţiative legislative, cum ar fi cea privin gestionarea situaţiei câinilor fără stăpân a fost retrimisă în repetate rânduri la comisiile de resort, pentru “amendare”.
Cum nu şi-au respectat partidele ţintele legislative
Nici un partid parlamentar nu a reuşit să-şi atingă pe deplin ţintele legislative fixate pentru sesiunea parlamentară care a debutat cu luna februarie şi se încheie la finele lunii iunie.
PDL făcea mare tam-tam pe modificarea Constituţiei, trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari, fluturate ca un fel de “priorităţi zero” de premierul Emil Boc. Altă prioritate pentru PDL era legea reformei pensiilor şi legea responsabilităţii fiscale, doua legi convenite în acordul cu FMI, una având ca termen de adoptare luna iunie, cealaltă sfârşitul lui martie.
PSD anunţa că vrea un nou Cod electoral, îmbunătăţirea legii uninominalului şi proiectul „România Socială”. La rândul lor, mai mult din considerente de imagine decât de eficienţă legislativă, liberalii marşau pe ideea susţinerii propriilor proiecte de lege, de schimbarea REgulamentelor celor două Camere şi de reforme menite a scoate ţara din criză, în fapt iniţiative sociale, mai mult de stânga decât de sorginte liberală: reducerea impozitului pe venit cu 10%, desfiinţarea impozitului forfetar, reducerea TVA pentru construcţiile noi, pensii calculate de la salriul mediu pe economie, o lege a administraţiei care viza depolitizarea şi descentralizarea instituţiilor statului.
Mai pragmatici, udemerişti ţinteau spre statutul minorităţilor şi adâncirea procesului de descentralizare până în această vară.
Cinci luni pline pentru Guvernul Boc: 61 ordonanţe şi cinci asumări trecute prin Parlament
Cât a reuşit să obţină fiecare partid? De la începutul anului până la data de 10 iunie, Parlamentul a adoptat 96 de acte normative care au fost promulgate de preşedintele Traian Băsescu. Alte 14 au fost retrimise de şeful statului înapoi la Parlament spre reexaminare.
Dintre legile promulgate, 61 (60% din total) sunt legi de aprobare a ordonanţelor de urgenţă ale Gu vernului, 14 (17%) sunt acorduri interna ţionale semnate de Guvern şi cinci (5%) sunt legi trimise la promulgare în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, caz în care ele sunt aprobate fără dezbatere parlamentară. În cazul lor instrumentul moţiunii e cenzură nu a avut nici un efect, din cauza majorităţii de peste de 20 de voturi de care actuala puterea beneficiază la nivelul celor două foruri legislative.
Alte 16 acte adoptate de Parlament sunt proiecte de lege (18%), în majoritatea lor legi de importanţă şi impact insignifiant, singurele dăţi când parlamentul şi-a jucat rolul primordial de iniţiere, amendare, dezbatere şi votare a unor legi. Printre ele s-au numărat legi numai cu numele, cazul celei privind comemorarea dezrobirii romilor sau o alta de cinstire a eroilor de la Fântâna Albă, dar şi legea meteorologiei.
Excepţiile de la regulă le-au constituit legea votării primrilor într-un singur tur, încă nepromulgată de şeful statului şi legea privind etnobotanicele (aprobarea listei cu substanţele interzise).
În alte peste 80% din cazuri, legislativul a fost silit doar să joace rolul de martor la propunerile impuse de guvern. Legile cu adevărat “grele”, ca de exemplu Codul muncii, legea zilierilor sau Codul social – au fost adoptate prin angajarea răspunderii, fără dezbatere sau vot parlamentar.
Număratul bobocilor se face şi primăvara: BP-urile, dominate de PDL şi aliaţii
Actuala sesiune parlamentară a instituit însă o premieră pentru actuala Putere. Demersurile, negocierile şi luptele de culise care au dominat scena legislativă a anului 2010 au produs efectele dorite. Cu UNPR recunoscut ca partid şi cu dreptul dobândit de această formaţiune de a avea grupuri parlamentare, ca independenţi, majoritatea politică din cele două Birouri Permanente, sursă de multe bătăi de cap şi de tergiversări legislative pentru actuala putere, a fost dobândită de PDL prin asigurarea reprezentativităţii UNPR şi în aceste foruri de conducere.
Devenite surse de putere ale Parlamentarului, pe fondul diminuării funcţiei plenului, diminuat la statutul unei simple maşinării de vot, bun să adopte legi pe bandă rulantă, Birourile Permanente a u devenit adevăratele barometre ale activităţii şi eficienţei legislativului. Dacă în precedenta sesiune de toamnă, Opoziţia era cea care dădea tonul în materie, tergiversând şi chiar blocând prin boicotul rerezentanţilor săi adoptarea unor proiecte de lege esenţiale pentru actual majoritate, în noua sesiune, Puterea a folosit exemplul adversarilor săi pentru a pune beţe în roate proiectelor Opoziţiei şi a facilita adoptarea celor aflate în graţiile liderilor coaliţiei, în acord cu interesele lor imediate
UNPR, inserat în comisii. Rolul Senatului, diminuat în favoarea Camerei Deputaţilor
În paralel, opoziţia fost nevoită să înghită fără drept de apel unele hotărâri de modificare a Regulamentului Camerei, decizii privind înfiinţarea unei noi comisii precum cea pentru diaspora şi schimbarea componeneţei acestora prin asigurarea de locuri pentru reprezentanţii UDMR, o strategie facilă de asigurare a majorităţii în aceste structuri.
Nu a fost uitată nici situaţia de la Senat, acolo unde migrarea unor parlamentari dinspre PDL şi UNPR spre USL, a făcut ca raportul de forţe să se echilibreze, opoziţia având nevoie doar de votul pesedistului Cătălin Voicu, aflat după gratii, pentru a se înregistra o situaţie de egalitate de 68 de voturi la 68.
Pentru a preîntâmpina efectele apariţiei unor eventuale defecţiuni în propria tabără şi adoptarea unor legi nedorite la Senat, PDL a avut grijă să păstreze, în rezervă, rolul Camerei Deputaţilor de cameră decizională, făcând ca acest for să aibă ultimul cuvânt în materie de legiferare, îndeosebi pentru o serie de legi şi ordonanţe agreate sau susţinute de guvenul Boc.
47.926845
23.902035
Radu Zlati 
Comentarii recente