CCR: Exceptarea politicilor fiscale ale Guvernului de la controlul judecătoresc, neconstituţională (NewsIn)
Curtea Constituţională a României a decis, vineri, că articolul din proiectul de revizuire a Constituţiei care elimină actele care privesc politicile fiscale şi bugetare ale guvernului de la controlul judecătoresc este neconstituţional, deoarece suprimă liberul acces la justiţie. „Cu majoritate de voturi, constată că modificarea alin.(6) al art.126 din Constituţie, în sensul introducerii sintagmei <precum şi a celor care privesc politicile financiare şi bugetare ale Guvernului, în condiţiile legii contenciosului administrativ> este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea liberului acces la justiţie, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie”, se arată în decizia Curţii Constituţionale. Totodată, judecătorii CCR au hotărât, tot cu majoritate de voturi, că reducerea numărului de magistraţi din CSM de la 14 la 10 este neconstituţională, precum şi mărirea numărului de reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliu de la doi la şase. De asemenea, este neconstituţional şi alineatul 3 al articolului 133, care prevede că preşedintele CSM poate fi ales şi din rândul reprezentanţilor societăţii civile. Judecătorii CCR au consdierat că toate aceste prevederi au ca efect încălcarea independenţei justiţiei, în contradicţie cu dispoziţiile art.152 alin.(1) din Constituţie.
Noul proiect de Constituţie propune ca numărul magistraţilor din CSM să fie redus de la 14 la 10, în timp ce numărul reprezentanţilor societăţii civile ar urma să crească la şase de la doi, trei desemnaţi de Parlament şi trei de preşedinte. Potrivit articolului 133 alineatul 2 din proiectul Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este alcătuit din 19 membri, din care 10 judecători şi procurori, care ar urma să fie validaţi de Parlament. În legea fundamentală aflaă în vigoare se prevede că din CSM fac parte 14 judecători şi procurori, validaţi de Senat. Totodată, numărul reprezentanţilor societăţii civile ar urma să crească la şase de la doi, trei fiind numiţi de Parlament şi trei de preşedintele României.
O altă propunere este ca preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii să poată fi ales şi din rândul reprezentanţilor societăţii civile şi nu doar dintre magistraţi, ca în prezent, dar şi ca mandatul de şef al CSM să poată fi înnoit o singură dată, dar nu prelungit. De asemenea, proiectul de Constituţie prevede că durata mandatului membrilor CSM este de 6 ani şi „nu poate fi prelungit sau înnoit”, prevedere care nu era conţinută în legea fundamentală în vigoare. De asemenea, proiectul propune şi ca hotărârile Consiliului să fie luate prin vot public şi nu secret, ca în prezent, iar aceste hotărâri să fie motivate. Articolul care prevede că preşedintele României prezidează lucrările Consiliului la care participă este abrogat. De asemenea, proiectul prevede şi exceptarea actelor privind politicile fiscale şi bugetare ale Guvernului de la controlul judecătoresc, în instanţele de contencios administrativ.
CCR: Percheziţia sau arestarea parlamentarilor fără avizul Legislativului, neconstituţională (MEDIAFAX)
Modificările aduse articolului 72 din Constituţie privind imunitatea parlamentară, în sensul că percheziţia, reţinerea sau arestarea parlamentarilor fără avizul Legislativului, sunt neconstituţionale, potrivit deciziei de vineri a Curţii Constituţionale. Judecătorii constituţionali, cu majoritate de voturi, au constatat că modificarea alin.(2) şi abrogarea alin.(3) ale art.72 din Constituţie sunt neconstituţionale deoarece au ca efect suprimarea unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie. Articolul 72 din actuala Constituţie prevede: (1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. (2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
Textul propus de Preşedinţie şi Guvern prin proiectul de revizuire a Legii fundamentale este: 1) Parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. 2) Urmărirea, percheziţia, arestarea sau trimiterea în judecată a parlamentarilor pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice expirmate în exercitarea mandatului, se pot face numai de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine ICCJ.
Sursa: Departamentul de Comunicare PNL
Radu Zlati 
Comentarii recente