Specialişti în arheologie îi cer lui Boc să refuze „distrugerea finală” a Roşiei Montane (MEDIAFAX)

Mai mulţi specialişti în arheologie şi monumente solicită Guvernului, într-o scrisoare deschisă, „să refuze primul pas spre distrugerea finală a Roşiei Montane ‐ avizul de descărcare arheologică a muntelui Cârnic, care conține cele mai extinse şi importante galerii romane”.

Printre semnatarii scrisorii deschise adresate premierului Emil Boc se numără Monica Mărgineanu Cârstoiu, CșI ‐ Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, preşedinte al Asociației „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, Mircea Babeş, CșI ‐ Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, preşedinte al asociației „Vasile Pârvan”, Ioan Piso, preşedinte al Fundației Culturale „Roşia Montană”, Andrei Pippidi, Universitatea din Bucureşti, fost preşedinte al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, Aurelian Trişcu, fost preşedinte al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, Şerban Cantacuzino, membru al Societății Anticarilor şi al Institutului Regal al Arhitecților din Marea Britanie, Sergiu Nistor, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, președinte al ICOMOS România, Șerban Țigănaș, președinte al Ordinului Arhitecților din România, Șerban Sturdza, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România, vicepreşedinte al Pro Patrimonio. Semnatarii scrisorii deschise, remisă MEDIAFAX, spun că au constatat „cu îngrijorare că în ultimele zile are loc în România o campanie agresiv concertată pentru susținerea proiectului minier promovat de compania Gold Corporation la Roşia Montană (RMGC)”. În acest context, ar fi fost dat şi avizul de descărcare de sarcină arheologică a unei părţi a masivului Cârnic.

„(…) oameni de cultură importanți, dar – aşa cum rezultă din declarațiile făcute publice – defectuos sau deloc informați în problemele conservării, protejării monumentelor istorice şi ale gestionării complexe a peisajului cultural întorc spatele realității, calificând drept intenții de salvare a patrimoniului cultural propunerile proiectului RMGC. În chip semnificativ, exact în aceste zile s-a produs şi decizia luată înt-o şedință ținută în secret de către Comisia Națională de Arheologie (CNA), o decizie de natură să pună în pericol soarta monumentelor istorice şi arheologice şi a peisajului cultural în ansamblul său, prin actul administrativ al descărcării de sarcină arheologică, care poate deschide calea spre scoaterea Masivului Cârnic, cu cei 7 km de galerii romane, de sub protecția legii”, se spune în scrisoare.

Totodată, semnatarii scrisorii spun că este inacceptabil că această decizie „a fost concepută şi promovată întru totul în favoarea intereselor financiare ale RMGC şi ale celor ce au fost pe diferite căi stimulați să susțină în chip suspect, din chiar interiorul comunității ştiințifice, campania anti-ştiințifică de minimalizare a interesului istoric al Roşiei Montane”.

„Această decizie, care pare a fi fost acceptată fără obiecții de către ministrul Kelemen şi a fost implementată deja formal sub semnătura unui funcționar de rang județean, se întemeiază pe o dublă premiză falsă, şi anume că cercetarea arheologică a Masivului Cârnic a fost încheiată şi că amenajările miniere romane complexe din acest masiv – al căror caracter excepțional, de unicat pe plan european, a fost relevat de concluziile cercetărilor echipei de arheologie minieră care le-a studiat (Univ. Toulouse) – pot fi conştient sacrificate prin exploatarea la zi a masivului”, se mai spune în scrisoarea adresată lui Emil Boc.

„Atragem atenția că implementarea formală şi practică a deciziei de descărcare arheologică a Masivului Cârnic ignoră hotărârea definitivă şi irevocabilă prin care Curtea de Apel din Alba Iulia a anulat precedenta decizie de descărcare de sarcină arheologică (din anul 2004). Va fi oare nevoie de o nouă acțiune în justiție pentru ca Ministerul Culturii şi Patrimoniului Național, precum şi organul său consultativ CNA, să înțeleagă că misiunea lor este protejarea moştenirii culturale a României şi nu sacrificarea acesteia?”, mai spun semnatarii scrisorii.

Potrivit acestora, „credibilitatea RMGC în materie de conservare şi restaurare a monumentelor istorice este bine cunoscută prin distrugerea prin demolare sau abandon dirijat a peste 150 de case din zona Roşia Montană, prin propunerile de distrugere extinsă a monumentelor de importanță excepțională ca recompensă pentru o iluzorie bunăstare economică de scurtă durată”.

„Este inacceptabil ca un ministru al Culturii şi Patrimoniului Național să confunde distrugerea unui monument istoric cu salvarea acestuia. Este inacceptabil ca ministrul Culturii şi Patrimoniului Național, personal sau prin vocea funcționarilor din subordine, să dezinformeze opinia publică cu privire la consecințele introducerii Roşiei Montane pe lista tentativă a UNESCO, când aceasta a avut recomandarea unor înalte foruri naționale şi internaționale, inclusiv Comisiile de Cultură reunite ale Parlamentului României, şi să se prefacă a nu şti care sunt consecințele abandonării patrimoniului cultural de la Roşia Montană unei companii economice de interes privat, care promovează procedee de conservare şi restaurare ce contravin principiilor şi practicilor prevăzute de convențiile internaționale la care a aderat Statul Român”, se mai spune în scrisoarea deschisă.

Totodată, semnatarii atrag atenția asupra „contradicției fundamentale între concluziile Comisiei Prezidențiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice şi naturale (Comisia) – înființată prin Decizia Preşedintelui României în 18 aprilie 2008 – şi modul în care Guvernul României prin vocea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Național îşi manifestă prezența în legătură cu salvarea patrimoniului cultural de la Roşia Montană”. „În primul Raport elaborat (Patrimoniul construit şi natural al României în pericol. Măsuri prioritare de protecție), față de care Preşedintele României şi-a manifestat public totala adeziune cu prilejul lansării din 16 septembrie 2008, ca şi în Raportul final editat de curând de Institutul Cultural Român, Comisia constata că situația Roşiei Montane exemplifică în cel mai înalt grad posibilitatea de atingere a securității naționale prin distrugerea patrimoniului subteran şi suprateran (istoric şi natural), în numele unei investiții economice prezentate ca unica variantă pentru o dezvoltare durabilă”, precizează semnatarii scrisorii.

„În numele datoriei pe care fiecare țară o are față de generațiile viitoare, solicităm Guvernului României să-şi reconsidere poziția față de un Patrimoniu pe care are misiunea de a-l apăra şi nu de a-l abandona, să dea un semnal concret că Ministerul Culturii și Patrimoniului Național consideră, întradevăr, o prioritate a activității sale «cucerirea patrimoniului cultural» şi să refuze primul pas spre distrugerea finală a Roşiei Montane – avizul de descărcare arheologică a muntelui Cârnic, care conține cele mai extinse şi importante galerii romane”, se spune în finalul scrisorii adresate premierului. Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba a emis, joi, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, după aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă „Masivul Cârnic, Roşia Montană, România – proiectul minier Roşia Montană”.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCJPN) Alba a emis acest certificat pe baza hotărârii din 12 iulie a Comisiei Naţionale de Arheologie privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă „Masivul Cârnic, Roşia Montană, România – proiectul minier Roşia Montană”, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii. „Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană”, se spune în comunicatul citat, precizându-se că ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a iniţiat un plan de acţiune care să asigure conservarea celor mai importante situri arheologice şi monumente arhitectonice.

Planul are ca obiectiv salvarea şi punerea în valoare a 80% dintre valorile arheologice şi arhitectonice din regiune, printre ele numărându-se: galeriile miniere cu semnificaţie istorică deosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zona Cătălina-Monuleşti, care vor fi cercetate, restaurate şi deschise publicului, incinta funerară romană de la Tău Găuri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale şi moderne, 41 de clădiri monument istoric din zona protejată, centrul istoric al localităţii revitalizat, peste 100 de kilometri de galerii de mină care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri.

Acest plan va fi realizat prin alocarea de către compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a 70 de milioane de dolari, care vor fi cheltuiţi la Roşia Montană pentru lucrările de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic. De asemenea, planul cuprinde înfiinţarea unei comisii speciale – din care vor face parte experţi independenţi – care va monitoriza şi va avea puterea de a opri în orice moment exploatarea, în situaţia în care se vor face descoperiri importante, se mai spune în comunicatul Ministerului Culturii.

Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur. Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri.