In adevar, absenta evaluarii credibile si cinstite in sistemele de educatie si formare profesionala a facut din educatie locul unde nimeni nu da socoteala de nimic.
Salariile sunt acordate fara nicio raportare la performanta si rezultatele obtinute, sumele alocate infrastructurii scolare se pierd in ceata, pentru ca, exceptand programele europene, cele bastinase-de la bugetul de stat, nu sunt urmarite pana la finalizare, cu raportare post finantare, care sa arate contribuabililor pe ce s-au dus banii recoltati din taxe si impozite. Acesta este obiceiul pamantului, initiat de clientele transpartinice.
Discrepantele enorme, devoalate cu ocazia unui bacalaureat relativ corect, au aratat prapastia intre evaluarea facuta la clasa de profesori si rezultatele obtinute de elevi la examene de absolvire. De unde aceasta diferenta uriasa, s-a intrebat ministerul.
Solutia evitarii pe viitor a acestor diferente inexplicabile a venit prin sintagma “evaluare standardizata”. Ce a inteles ministerul prin aceasta sintagma si cum va rezolva evaluarea standardizata?
Primul pas, diferentierea claselor pe trei categorii: foarte bune, medii si slabe, in urma unor teste date la inceput de an. Clase, care sa beneficieze apoi de un tratament diferentiat. Am aratat aici, de ce nu cred ca este o solutie buna. Impartirea claselor se face pe fiecare disciplina, sau per total medii? In acest din urma caz am putea avea diferente care sa nu tina cont de specificul clasei, de profilul sau specializarea ei. O clasa de sportivi ar iesi pe ultimul loc dupa notele la disciplinele asa zis “teoretice”!
Consiliile metodice din scoli ar urma sa elaboreze testele pentru stabilirea clasificarii claselor in cele trei categorii. Bineinteles ca aceste teste vor fi dupa chipul si asemanarea scolilor respective, a profesorilor care alcatuiesc respectivele consilii. Iar presiunea elevilor si parintilor pentru note cat mai mari, conditie de accedere la un liceu bun in clasa a IX-a sau la facultate, va inceta cumva? In mod sigur nu, iar profesorii sunt “legati” de parinti si elevi, pe ei trebuie sa-i multumeasca.
Si fara impartirea claselor in trei categorii profesorii adevarati fac ce trebuie pentru elevii lor. Iar legea noua le da suficient timp pentru aceste eforturi diferentiate.
Evolutia conceptului de evaluare in educatie
Solutia Comisiei Miclea. In conceptia Comisiei Miclea, evaluarea se face suficient de des si devreme, penru a permite actiuni remediale. Nu doar atunci cand este prea tarziu pentru a mai repara ceva.
Art.41 (1) Evaluarea elevilor se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învăţare. În acest scop, se va crea o bancă de itemi de evaluare unică, cu funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă.
(2) Un elev cu deficienţe de învăţare beneficiază, în mod obligatoriu, de educaţie remedială
(5) Rezultatele evaluărilor vor fi utilizate pentru realizarea unui raport de evaluare asupra fiecărui elev, care va fi înmânat părinţilor, pentru orientarea şcolară către un anumit tip de liceu şi pentru stabilirea planurilor individualizate de învăţare pentru anii următori de studiu din învăţământul obligatoriu.
Solutia Funeriu (din Legea Educatiei Nationale)
Art. 71. — (1) Scopul evaluării este acela de a orienta și de a optimiza învățarea.
(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire.
(4) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară.
(5) Notarea elevilor fără utilizarea și respectarea standardelor naționale și a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilor prezentei legi.
Solutia Andronescu (din Codul Educatiei Nationale)
Art. 48 – Standardizarea evaluării elevilor
(1) Toate evaluările elevilor se realizează pe baza standardelor naţionale de
evaluare stabilite în cadrul programelor şcolare pentru fiecare disciplină/modul de pregătire
(3) Controlul utilizării şi respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecţia şcolară.
(4) Sub sancţiunea nulităţii notei/calificativului, este interzisă notarea elevilor fără utilizarea şi respectarea standardelor naţionale de evaluare.
Art. 50 – Evaluarea predictivă a elevilor
(1)Evaluarea predictivă a elevilor se realizează obligatoriu de cadrele didactice la începutul fiecărui an şcolar, pentru fiecare disciplină/modul de pregătire din planurile-cadru de învăţământ corespunzătoare
Art. 51 – Evaluarea formativă a elevilor
(1) Evaluările formative ale elevilor se realizează obligatoriu de cadrele
didactice pe parcursul întregului an şcolar, în concordanţă cu planificarea
calendaristică a procesului de predare-învăţare şi cu evoluţiile concrete ale
elevilor.
(2) Rezultatele evaluărilor formative:
a) nu se înregistrează în documentele şcolare şi nu se utilizează pentru
ierarhizarea elevilor la nivelul clasei sau al unităţii de învăţământ;
Art. 53 – Evaluarea sumativă a elevilor
(1) Evaluările sumative ale elevilor se realizează atât la nivelul clasei şi al
unităţii de învăţământ, cât şi prin teste şi examene naţionale, în condiţiile
prezentei legi.
(2) Rezultatele evaluărilor sumative ale elevilor:
a) se exprimă prin note/calificative înregistrate în documentele şcolare şi,
după caz, în acte de studii şi certificate;
Toate bune si frumoase, dar unde sunt standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire? Nu exista, in lipsa acestora este greu de imaginat o evaluare standardizata.
Ambele abordari, Miclea si Funeriu, vorbesc de o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcție orientativă, la nivel national. Exista aceasta banca? Nu exista. Si atunci, nu punem caruta inaintea cailor?
De ce intarzie aceste instrumente? Nu sunt usor de realizat. In orice caz, constructia lor este consecutiva aparitiei noului curriculum national. Care nici gand sa apara. Asa ca totul este blocat la acest nivel si orice solutii paleativ mai mult incurca decat ajuta. Pe urma, toate aceste abordari vorbesc doar de evaluare interna, la sursa, la furnizor, nici gand de evaluare externa, de terta parte.
Solutia consta in evaluare sumativa independenta, de terta parte, ceeace poate insemna fie aplicatii informatice neutre, fara interventia profesorilor, fie experti evaluatori de meserie, de terta parte, care sa presteze doar acest tip de activitate.
Marturisesc ca desi nu sunt un fan al dnei Andronescu, abordarea din Codul Educatiei Nationale mi se pare mai completa. Adica:
Avem o evaluare predictiva, la inceputul anului scolar. Ei bine, aceasta evaluare ar trebui standardizata, dupa urmatorul concept:
“aplicatii informatice, care sa genereze teste tip grila personalizate (similare dar nu identice, pentru a evita copiatul si suflatul), cu corectare tot informatica, utilizand bazine de itemi unici la nivel national, elaborati de minister”.
Acest tip de teste se repeta la inceputul trimestrului doi, cu itemi adecvati acestei etape si la sfarsitul anului scolar. Aplicatiile sunt administrate de catre persoane neutre, informaticieni, secretare, profesori de alta disciplina. Notele obtinute au statut de note la teze si au o pondere de 50% din media trimestriala la o disciplina. Daca diferentele dintre notarea la clasa si aceasta evaluare standardizata sunt prea mari, se face un control al modului de evaluare al unui profesor.
Evaluarile de sfarsit de an scolar, prin raportare la evaluarile predictive, dau masura progresului scolar al elevilor, criteriu de evaluare, salarizare si promovare a cadrelor didactice.
Acest tip de evaluare externa, de terta parte, inseamna standardizare. Rezultatele date de aplicatii sunt centralizate in timp real la inspectorate si minister, astfel incat “coafarea” lor, traditionala, nu se mai poate produce.
Evaluarea formativa trebuie si poate fi subiectiva. Elevii trebuie sa fie incurajati, la un moment dat, cu note mai mari, sau intelesi cand au probleme personale. Pentru a le creste respectul de sine si increderea in fortele proprii. Educatia, invatarea, sunt profund umane si subiective, cu o importanta componenta de inefabil. Nu pot fi reduse la functionarea unor mecanisme. Alte tipuri de evaluare interna, prin mecanisme proprii ale fiecarei scoli, stau la indemana managerilor. Dar ele nu pot inlocui evaluarea externa, de terta parte.
A doua solutie consta in constituirea unui corp de experti evaluatori ai proceselor din educatie, de terta parte, neutri, inscrisa in COR, dupa modelul expertilor contabili. Acest corp se autoadministreaza, iar evaluarile se fac pe baze contractuale cu ministerul, Inspectorate scolare, primarii, Consilii ale parintilor, Consilii de administratie din scoli, etc. Corpul de experti ar putea primi si sarcina organizarii examenelor de absolvire, cum se procedeaza in Finlanda, de exemplu.
In concluzie, standardizarea evaluarii presupune aparitia noului curriculum, a standardelor nationale de evaluare-referential, a aplicatiilor informatice unice la nivel national, pentru evaluarea sumativa, a bazinelor de itemi pe discipline si ani de de studii. Fara acesti pasi absolut obligatorii, mai mult tulburam apele in invatamantul romanesc, iar evaluarea standardizata ramane un vis. Un vis frumos, dar tot vis.
Radu Zlati 
Comentarii recente