Premise trasate din poignée

Să ne începem analiza cu câteva dintre micile perle presărate în preambulul articolului publicat în Cotidianul (citeşte aici) de către grupul alfa (la ora actuală îmi este necunoscută componenţa şi orientarea politică a acestui grup, istoria sa instituţională, etc. La o rapidă căutare pe net pentru „grupul alfa” am găsit doar câteva trimiteri la filmuleţe postate pe youtube.) De observat că foarte multe dintre premisele din acest preambul vor reveni ulterior sub forma unor concluzii, constituind cercuri vicioase ale unor demosntraţii futile.

• Pe zi ce trece /…/ pragul de 50%+1 voturi pare tot mai greu de atins Oaserţiune greu de demonstrat dincolo de rezultatele unui sondaj supervizat de un… asistent social (sondajul IRSS)
• Trendul descendent pe care s-a înscris USL este evident şi pare imposibil de oprit (vezi  mai sus)
• Cu obiectivul de 50%+1 voturi tot mai greu de realizat, scopul înfiinţării USL dispare (idem)
• USL este incapabilă să propună societăţii o alternativă serioasă şi realistă la actuala guvernare eşuată. Afirmaţie tautologică, pe care autorii nici măcar nu încearcă să o fundamenteze. Dacă autorii au citit programele sectoriale ale USL (alternative pentru politicile publice oranj) le-au citit numai pentru a le uita imediat. Convenabil.
• Tot mai mulţi membri ai PSD şi PNL conştientizează că separat ar fi putut strânge mai multe voturi decât o pot face împreună. Unii analişti au bătut deja monedă pe această ipoteza. Reamintim că experienţele politicii româneşti în materie, CDR şi DA, au confirmat că voturile alianţelor au fost peste suma voturilor pe care sondajele le dădeau partidelor componente.
• Frământările legate de distribuirea puterii în interiorul USL /…/ vor face ca Uniunea sa fie tot mai contestată. Chiar azi, pe blogul personal, Victor Ponta a afirmat, cu virgulă şi preducat, ca PSD nu va solicita rediscutarea principiului parităţii în USL, indiferent de rezultatele sondajelor. Se transmite un semnal puternic posibililor contestatari din zona PSD. Desigur, în toamnă vor trebui retezate câteva capete prea înfierbântate, care văd interesele unro filiale locale (PNL sau PSD) înaintea sau chiar împotriva intereselor USL, care în acest moment reprezintă interesele României.
• O USL sub 50% la alegerile locale /…/ ar fi o lovitură mortală pentru cei doi lideri ai opoziţiei care poartă povara asocierii. Autorii pot dormi liniştiţi, USL va avea mult peste 50%. Problema USL este dislocarea fiefurilor PDL „tradiţionale” şi nu obţinerea a 50% la nivel naţional. Vezi aici.
• Declinul USL este accentuat de ultimele evoluţii economice, de semnale din mediile economice (de data aceasta afirmatia încearcă să fie argumentată, vezi în continuare.
• Toţi analiştii autohtoni şi, mai ales, internaţionali vorbesc despre revenirea economiei, despre stabilizare şi despre România ca ţară în care merită investit. Dacă nu este o eroare atunci este o minciună. Majoritatea analiştilor români vorbesc despre o revenire fragilă şi dubioasă, posibil „făcută din pix.” Iar analiştii internaţionali se iau după afirmaţiile FMI, care a cauţionat eşecurile politicilor guvernamentale pentru că România trebuie să fie o „poveste de succes” a FMI). Oricum ar fi, dacă revenirea economiei nu înseamnă şi revenirea veniturilor reale ale populaţiei, ea rămâne o revenire iluzoriu de folosit în campania electorală.
• Pentru 2012, Guvernul anunţă mărirea pensiilor şi a salariilor personalului bugetar, precum şi programe sociale menite să îi ajute pe cei aflaţi în dificultate. Guvernul anunţă, dar nu va putea să asigure ceea ce sugeram anterior: revenirea la situaţia din 2008 în ceea ce priveşte salariile reale ale bugetarilor (nici măcar cele nominale nu vor fi recuperate).  Cât despre „coşul de solidaritate” se pare că ideea lui deja s-a dezumflat. În schimb alegerile generale se vor desfăşura în iarna lui 2012, când s-ar putea ca cetăţenii să se cocupe cu ieşitul în stradă şi la vot, decât cu rămasul în apartamente şi privitul la TV (ca acum…) pentru că afară se vor putea cât de cât încălzi…

Hai să vorbim despre slăbiciunile USL, poate-poate iese ceva…

Autorii dedică un spaţiu larg problematicilor legate de problemele interne ale USL, adică de problemele PSD şi PNL, precum şi cele ale coabitării lor. Ei speculează asupra nemulţumirilor din tabăra PSD legate de principiul parităţii, precum şi de mişcări oculte ale unor lideri PSD (Năstase, Dragnea, Iliescu) care ar duce la slăbirea poziţiei lui Victor Ponta, etc samd. Nu sunt ignorate (ba chiar sunt supraevaluate) criticile venite dinlăuntrl PNL cu privire la existenta USL sau la activitatea lui Crin Antonescu. Extrag cateva dintre argumentele folosite, în general argumente considerate ca fiind adevărate prin simplul fapt că au fost enunţate, chiar dacă ele au fost negate atât de lideri politici majori implicaţi cât şi de realitate.

• USL n-a luat naştere dintr-o dorinţă reală de schimbare a modului cum se guvernează în România, ci din frica liderilor Ponta şi Antonescu de a-şi pierde scaunele. Cum nu se poate mai greşit, în condiţiile în care atât Ponta cât şi Antonescu era proaspăt aleşi de către propriile partide iar pentru ei (în special pentru Crin Antonescu) sarcina de a-şi convinge colegii de partid nu a fost tocmai uşoară. Crearea USL a însemnat pentru lideri asumarea unor irscuri mult mai mari decât dacă ar fi rămas în tranşee aşteptând ca criza economica să desăvârşească dezastrul. Dar de acest argument era nevoie, pentru a se putea clădi restul demonstraţiei.
• în rândul Opoziţiei nu există luciditatea şi clar-viziunea atât de necesare într-o perioadă atât de complicată politic, economic şi social. Unei astfel de aserţiuni nu poţi decât să îi răspunzi decât citându-l pe Moromete: „Pe ce te bazezi?”
• Conduse de oameni politici nesiguri, care văd trădări şi comploturi la tot pasul, PSD şi PNL se tiranizează. O acuzaţie comună celor care contesă liderii PSD şi PNL. Posibil ca Antonescu şi Ponta să fie mai autoritari decât Tăriceanu sau Geoană. Şi este evident că „trădări şi comploturi” au fost si vor mai fi. Dar procesul de întărire a conducerii centrale este firesc în condiţii de maximă confruntare politică precum cele din această perioadă. Oricum, ambii lideri sunt aleşi democratic, iar deciziile de excludere (cîte au fost, şi au fost puţine) au fost luate în cadrul statutar al partidului. Cei care au părăsit PSD sau PNL şi au trecut în barca guvernamentală au acuzat un deficit de democraţie al partidelor convenabil abandonate, dar era doar o scuză menită să ascundă, inabil, cedarea la chemarea de sirenă a puterii… sau a serviciilor.
• Singurele ieşiri din Bucureşti ale liderilor Uniunii se întâmplă fie atunci când merg în vacanţe /…/ Ponta şi Antonescu nu au curajul să iasă din zona de confort şi să ia contact cu România reală. L-am văzut pe Crin Antonescu făcând baie de mulţime la Baia Mare, acum două luni, şi nu părea deloc speriat de România reală. De altfel acuzaţia este atât de absurdă încât nici nu ar merita comentată.
• Victor Ponta pare cel mai mare aliat a lui Traian Băsescu în a duce USL sub 50%. Această aserţiune pare să devină un leitmotiv al porpagandei băsiste, menită să şubrezească atât poziţia lui Ponta în cadrul partidului cât şi credibilitatea acestuia ca lider USL. Sondajele nu par să o confirme, „excesul de autoritate” a lui Ponta în raport cu Marian Vanghelie a fost bine primit de către electorat. La urma urmei, românii preferă liderii autoritari celor „soft”.
• PSD a cedat definitiv Ardealul în favoarea PNL şi a cedat sub presiunea PNL în mod nejustificat un număr important de candidaturi la alegerile locale şi parlamentare. Frumoasă încercare de subminare a coeziunii PSD. Prin stimularea unei avestiuni a PSD împotriva aliatului PNL. Se uită din nou, convenabil, că în Ardeal PSD a cedat ceea ce nu avea, şi anume pielea ursului din pădure. Ardealui nu a fost începând din 1996, o zonă social-democrată, şi cedările de aici nu însaemnă decât ca PNL se va confrunta cu PDL tocmai în fiefurile acestuia.
• Aşa cum arată acum lucrurile, PSD va avea după 2012 cel mai mic număr de parlamentari istorie (25%, în varianta optimistă în care USL obţine 50%+1 voturi). Eroare. PSD va avea in jur de 60-70% din mandatele USL, deoarece prinsipiul parităţii se aplică la candidaturi… ori multe dintre candidaturile rezervate ACD nu se vor materializa în mandate. Ceea ce este esenţial însă atât pentru PSD cât şi pentru PNL (ACD) este faptul că vor fi al guvernare. Iar în numele accesului la putere, se pot admite şi compromisuri în priviţa proporţiilor electorale.

Deficienţe de logică a discursului

După ce vorbesc despre faptul că se USL nu va obţine 50% la alegerile locale, autorii fac un salt graţios şi vorbesc despre un Băsescu „negociator-şef al tuturor schimburilor politice” deoarece avantajul alianţei înregistrate la Tribunal ar dispărea. Se uită două „mici” amănunte: (1) USL căştigă alegerile locale şi (2) votul politic la parlamentare va apăsa si mai mult in favoarea USL, comparativ cu votul la alegerile locale, oarecum „personalizat.”

Autorii prezumă că USL s-ar fi format pentru „dărâmarea cât mai rapidă a actualei guvernări” ceea ce este fals. Acest obiectiv nu a fost unul esenţial pentru USL (aceasta neînsemnând că USL nu l-ar fi tentat) ci o guvernare pentru 2012-2016 (şi dincolo de acest an) care să se identifice cu realizarea unui alt proiect pentru România.

Autorii comit o greşeală de logică aiuritoare: „Nici măcar liderii Uniunii nu mai cred în soluţia schimbării guvernării înainte de termen şi singura lor speranţă pentru o astfel de desfăşurare se îndreaptă către Traian Băsescu.” Probabil subsemnatul trăieşte pe altă planetă, unde nu a ajuns încă ştirea că Antonescu şi Ponta aşteaptă ca Băsescu să îşi demoleze guvernarea. Dar mai şti?

Pentru a arăta slăbiciunea liderilor USL, autorii acuză faptul că USL nu işi asumă cifre concrete în ceea ce priveşte rezultatele alegerilor locale din 2012, luând peste picior declaraţia lui Dragnea că USL speră la 31 de preşidenţii judeţene (în condiţiile în care USL reţine deja 21 de posturi de preşedinţi de CJ). Matematica îi trădează, şi nu realizează faptul că de la 21 de preşedinţi de CL la 31, înseamnă  creşterea USL cu 47% faţă de suma PSD+PNL din 2008.

Concluzie

Am extras, prezentat şi analizat cele mai multe dintre premisele pe care grupului alfa îşi întemeiază concluzia că USL se va destrăma, că este o tentativă destinată eşecului încă chiar de la creionarea ideii de aliere a ACD cu PSD. Personal sunt, aşa cum am recunoscut încă de pe prima pagină a blogului meu, un galben. Adică un liberal. Devenit, petru că aşa a hotarât partidul meu şi pentru că am asumat aceasta, un uslaş. Aşa fiind, nimeni nu imi poate cere sa fiu obiectiv şi imparţial. Dar, cel puţin, încerc să fiu obiectiv – atât cât îmi stă în putere.

Dar dacă eu nu sunt în totalitate obiectiv, pot să cer acest lucru diverelor persoane sau grupuri, care işi fac din analizele politice o profesie, să facă un exerciţiu analitic obiectiv? Desigur, nu am cui să cer acest lucru, în cazul articolului publicat de către Cotidianul. Autorii s-au semnat… precum Farfuridi şi Brânzovenescu. Or fi fiind ei nişte liberali ambuscaţi?

Sper că am arătat suficient de convingător că analiza grupului alfa este de fapt o pseudo-analiză, bazată pe ipoteze false sau denaturate. O analiză cu concluzii de dinainte stabilite. Din oceanul faptelor politice existente, autorii pescuiesc cu plasa cea mare, după care aruncă toţi peştii care nu le plac, vopsesc alţi pesţi în culorile dorite, după care construiesc o demonstraţie. Una care, fireşte, miroase a peşte stricat. Sau a petrol?