In volumul sau autobiografic, I.G. Duca (marele liberal disparut tragic) spunea ca in Romania politica de dinaintea Marelui Razboi, cea mai importanta calitate a unui om politic era sa ai un stomac bun. De ce? Pentru ca alegerile fiind cenzitare, daca erai candidat pentru un loc in primele doua colegii, numarul celor care votau era destul de mic – astfel incat daca doreai sa iti securizezi succesul trebuia sa vizitezi pe fiecare votant, in persoana. Electorii fiind oameni cu stare problema convocarii lor la un miting electoral era exclusa, santajarea porin politatiul de cartier exclusa si la fel si cumpararea lor … Asa ca ramanea sarmul personal al candidatului, probat la o masa oferita cu larghete de catre gazda. Deci o ciobica, sarmaluta, un vinisor (mai multe!), o cahfea, un serbet… dupa care lupta (atat cea politica cat si cea culinara) era luata de la capat, la alta gospodarie. Drept care dupa fiecare campanie elctorala candidatilor le trebuiau vreo doua luni pentru a se „drege”.
In zilele noastre, sintagma un stomac bun lipita unui om politic inseamna cu totul altceva, si face trimitere la broastele vii pe care trebuie sa le inghita dmineata politicienii pentru a dovedi ca politica este taramul tuturor posibilitatilor.
De ce am pus cele de mai sus? Pentru ca saptamana trecuta l-am vazut pe Crin Antonescu in campanie electorala in judetul Neamt. Intr-un colegiu eminamente rural. Culme a ororilor, l-am vazut prins intr-o hora! Marturisesc si aici ceea ce am marturisit si intr-alta parte, Crin nu parea din filmul ala cu mici, gratare, si oameni invartindu-se pe ritmul zglobiu al horei. Nu parea la locul lui, si nici deosebit de firesc in ceea ce facea.
Dar intr-o Romanie in care jumatate din populatie locuieste in mediul rural, daca vrei sa faci campanie electorala tie insuti, partidului sau aliantei din care faci parte, nu te vei putea deroba de la aceste marunte dar obligatorii sarcini: sa iti lasi mana scuturata de mainile cu palmele crapate ale taranilor, sa imbratisezi babute mirosind a sapun de casa sau „odicolon” sau sa te prinzi in hora alaturi de notabilitatile locale. Toate astea facand parte din stomacul gros al politicianului roman de azi.
Asta este Romania profunda – wellcome to the real life!








Eu as vedea putin altel lucrurile…
…atata timp cat faci totul cu „masura” (vorba lui Bratianu „masura domnule profesor”), adica firesc, natural (chiar daca stangaci in miscari) …desigur ca exista mereu riscuri in aceste „intalniri directe cu alegatorii” (de exemplu „stangacia ta sa fie luata drept aroganta”…) …insa cele mai mari sunt cele date de „modul in care jurnalistul reda si relateaza (de obicei aici apare marea si cateodata monstruoasa deformare voita…)
…si probabil ca „vorbeste cum ti-e vorba si te poarta cum ti-e portul” este criteriul potrivit de urmat in aceste inevitabile intalniri
…sau daca vrei, mai cult, If-ul lui Kipling este admirabil
„…If you can talk with crowds and keep your virtue,
Or walk with Kings—nor lose the common touch,
If neither foes nor loving friends can hurt you,
If all men count with you, but none too much:
If you can fill the unforgiving minute
With sixty seconds’ worth of distance run,
Yours is the Earth and everything that’s in it,
And—which is more—you’ll be a Man (excelent politician), my son!”
(o traducere preluata de pe wiki…)
De poți vorbi mulțimii fără să minți, și dacă
Te poți plimba cu regii făr-a te îngîmfa;
De nici amicii, nici dușmanii nu pot vreun rău să-ți facă,
Pentru că doar dreptatea e călăuza ta;
Și dacă poți să umpli minuta călătoare,
Să nu pierzi nici o filă din al vieții tom,
Al tău va fi pământul cu tot ce e sub soare
Și ceea ce-i mai mult: vei fi om (excellent politician), copilul meu!”
Desigur ca oricine poate invata cum sa se comporte in aceste situatii, cu atat mai mult la un politician acest lucru face parte din „arsenalul lui de lucru” …totul este sa o faci „cu stil” adica sa nu doresti sa fii altcineva (sa-ti respecti firescul natural…)
…are Crin un „stil propriu si adecvat” al intalnirii directe cu alegatorii, oricare ar fi ei?
ApreciazăApreciază
in ce priveste relatia lui Crin cu masele (contractul personal cu alegatorii) l-am vazut in direct numai de cateva ori, asa ca nu pot aprecia in deplina cunostinta de cauza,
Dar nu mi s-a parut ca ar avea probleme. El este o persoana deschisa, solara as zice, asa incat contactul (de la vizual pana la cel tactil) este adecvat. El CHIAR se bucura cand are un contact direct cu o persoana.
In plus, fiind extrovertit, in multime se simte ca pestele in apa. Problema lui cu horele este legata de problema lui cu dansul in general: omul nu stie sa danseze si nu ii place sa danseze (nu stiu care este prima in ordinea cauzalitatii). Dupa cum marturisea inca intr-un inreviu din 2010: cu dansatul si cu cantatul… mai greu!
ApreciazăApreciază
multi i-au reprosat ca a participat la astfel de intalniri campenesti cand, in trecut, se arata impotriva aprticiparii liderilor (atuncie ra vorba de Basescu si de Geoana) la hramuri si adunarti populare rurale prilejuite de anumite evenimente din cursul anului.
Nu este nici o contradictie. Crin participa la orice intalnire populara in cadrul unui program destinat sa fie folosit in scopuri politice. Dar el se arata (si inca isi mentine aceasta pozitie) impotriva confiscarii in scopuri politice a unor sarbatori care au alt scop. De exemplu: Crin si Ponta au participat la adunari populare organizate de catre USL, in Neamt si Maramures. PDL a folosit in scop electoral sarbatoarea Sf,. Maria (suprapusa cu sarbatoarea muntelui Ceahlau). Aici este diferenta de moralitate politica al care facea referire Crin, cand spunea ca el nu va aprticipa la astfel de manifestari, doar pentru a-si da coate cu Basescu sau Geoana, care dintre ei sa iasa mai in fata pe ecranele televizoarelor pe fondul multimilor adunate pentru alt scop decat cel electoral.
ApreciazăApreciază
Atunci trebuie spusa clar, simplu si raspicat aceasta „diferenta .- care face diferenta” (folosind metodologia Scolii de comunicare de la Palo Alto – Gregory Bateson, Paul Watzlavick si apoi tot ce inseamna „sistemul PNL – Programarea Neuro Lingvistica”)…
…si pentru ca tot am ajuns aici, PNL ar trebui sa invete sa comunice politic folosind, de exemplu, sistemul, sau metodologia, sau practica PNL…
…dar, vorba ceea, asta este o alta poveste…
ApreciazăApreciază