Dacă la nivelul preţurilor cea mai mare parte a picajului a fost în 2009, volumul construcţiilor abia în 2010 şi 2011 a coborât accelerat
Numărul autorizaţiilor de construire a scăzut în primele şapte luni din acest an la 22.822, faţă de 31.768 aprobări în acelaşi interval din 2009
Factori precum oprirea creditării, scăderile remiterilor din străinătate, corecţia bugetară şi sporul demografic negativ au condus la adâncirea crizei
Din 2008 sectorul de construcţii a înregistrat scăderi importante, iar potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) numărul autorizaţiilor de construire acordate în România s-a împuţinat de la un an la altul, ajungând la 22.822 pentru intervalul ianuarie-iulie 2011, cu 35% mai mic decât în perioada similară a anului 2008, când numărul de aprobări a fost de 35.233. Impasul din imobiliare s-a resimţit din plin în anul 2009 la nivelul preţurilor, când am asistat la cea mai mare parte a scăderilor, însă datele statistice ne spun că în ceea ce priveşte volumul construcţiilor, abia de doi ani criza din real estate s-a adâncit.
Statistica arată că numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate în ianuarie-iulie 2009 a fost de 31.768, chiar mai mare decât cifra din perioada corespondentă din 2007, de 31.565 aprobări. Şocul major a venit abia anul trecut, când pe acelaşi interval cifra autorizaţiilor a căzut la 24.093, fără ca în acest an să se înregistreze o revenire.
Stresul financiar al anilor 2008-2009 îşi produce aşadar cu o oarecare întârziere efectele în economia reală, după ce tăierea creditului pentru investiţiile şi achiziţiile imobiliare a survenit relativ subit odată cu resimţirea crizei internaţionale. Corecţia bugetară din 2010 a avut un impact suplimentar asupra volumului construcţiilor, scăderea veniturilor angajaţilor la stat întârziind proiectele de viitor ale acestora. Pe de altă parte, nu este exclus un fenomen de saturare a pieţei în condiţiile în care păturile populaţiei cu câştiguri peste medie au rezolvat în mare parte problema locativă în deceniile trecute.
Din acest punct de vedere, factorul demografic nu trebuie neglijat stocul de locuinţe existent fiind lipsit de o presiune suplimentară în condiţiile unei populaţii în scădere.
Cifrele remise de INS arată faptul că ce-i mai rău nu a fost în 2008 şi 2009, ci în 2010 şi 2011 se resimt mai dur efectele crizei. În anul de vârf 2008, s-au eliberat 61.092 autorizaţii de construcţii, în 2009 numărul acestora s-a redus la 52.219, pentru ca în 2010 să se mai înregistreze doar 42.189 aprobări. Dinamica acestui an se încadrează în aceiaşi parametri, astfel încât la final de 2011 am putea consemna o nouă valoare minimă.
„Scăderea numărului de autorizaţii de construcţie este explicabilă ţinând cont de contextul actual din piaţa rezidenţială, în care nu se lansează proiecte de mari dimensiuni, dar şi de faptul că procesul de obţinere a unei autorizaţii de construcţii durează mai mult de un an”, au declarat, pentru Curierul Naţional, reprezentanţii Coldwell Banker Affiliates of România.
Impactul crizei financiare internaţionale în România s-a resimţit în primul rând printr-un impas la nivelul creditării. Piaţa imobiliară, una dintre principalele destinaţii ale creditului, a fost prin urmare afectată de tăierea finanţărilor bancare. Instituţiile financiare nu au mai acordat împrumuturi nici dezvoltatorilor şi nici utilizatorilor finali, ceea ce a dus la colapsul pieţei imobiliare. În acel moment a avut loc prăbuşirea preţurilor locuinţelor. Dacă în perioada ianuarie-octombrie 2008 valoarea unei locuinţe de 2 camere depăşea cu puţin 100.000 de euro, ajustarea din a doua parte a anului şi din 2009 a adus preţul unei astfel de locuinţe la aproximativ 70.000 de euro. De atunci declinul la nivelul cotaţiilor s-a temperat, în 2010 şi pentru anul în curs fiind de aproximativ 10-15%. Prin contrast, volumul autorizaţiilor de construcţie eliberate şi-a accelerat scăderea, conform datelor INS abia în ultimii doi ani, arătând că şocul financiar a ajuns în economia reală.
Corecţia bugetară efectuată la jumătatea anului trecut a fost unul din factorii care au amplificat acest recul din construcţii. Contracţia veniturilor bugetarilor a afectat proiectele de viitor ale acestora legate de aspectul locativ. Pe de altă parte, constrângerile financiare ale statului s-au resimţit şi sub alt aspect. „După corecţia bugetară nu au mai avut loc nici construcţii în sectorul public”, a declarat, pentru Curierul Naţional, Dragoş Cabat, analist financiar, membru al CFA România.
Demografia şi saturarea pieţei
Un alt motiv pentru care sectorul construcţiilor nu poate ajunge la cotele din 2008 este şi demografia, în condiţiile în care România a traversat două decenii marcate de un spor natural negativ. Din moment ce populaţia este în scădere, iar în piaţa imobiliară mai există un stoc de locuinţe nevândute dar şi nefinalizate, este greu de crezut că vom vedea o ameliorare a cererii. În anii de glorie ai pieţei imobiliare, când dezvoltările rezidenţiale mergeau ca unse, peste 100.000 de unităţi locative erau anunţate în Bucureşti şi între 5.000 şi 12.000 locuinţe pentru fiecare dintre cele mai mari oraşe din ţară, Cluj-Napoca, Timişoara, Ploieşti, Braşov, Iaşi sau Constanţa. În realitate, piaţa nu a reuşit să livreze nici 10% din ce au promis dezvoltatorii în Bucureşti şi între 20% – 35% în restul oraşelor mari.
În perioada de boom economic au apărut multe construcţii rezidenţiale şi cine nu a prins avântul creditului de la jumătatea decadei trecute, a avut la dispoziţie programul Prima Casă. Aşadar, cine a avut de construit, a construit şi cine a avut de cumpărat, a cumpărat! Numărul clienţilor solvabili pentru achiziţionarea unei locuinţe s-a epuizat în mare parte.
Cifrele vorbesc de la sine
Potrivit datelor INS, după ce criza a lovit, numărul de autorizaţii acordate a scăzut cu 10% în perioada ianuarie – iulie 2009 faţă de aceeaşi perioadă din 2008. Dar în următorul an s-a înregistrat o ajustare şi mai mare, şi anume de 24% în primele şapte luni din 2010 faţă de intervalul similar din 2009. În ceea ce priveşte numărul de autorizaţii de construcţii înregistrate în primele şapte luni din 2011, acesta este în scădere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2010. De menţionat este faptul că cea mai mare parte din autorizaţii sunt acordate în mediul rural. Iar pe graficele din ultimii ani se observă că românii plecaţi în străinătate nu au mai avut o contribuţie atât de mare de când a venit criza.
Ce se va întâmpla?
Din punctul de vedere al specialiştilor, viitorul este incert şi aceştia nu vor să dea previziuni nici negative, dar nici pozitive. Dragoş Cabat a spus că în unele luni din 2011 s-au observat îmbunătăţiri în sectorul de construcţii din prisma materialelor de construcţii vândute de către companiile de profil. Jucătorii importanţi de pe piaţa de materiale de construcţii au raportat creşterea vânzărilor faţă de anul trecut. „Dar trebuie să aşteptăm să treacă 6-9 luni să vedem ce se va întâmpla cu economia românească, mai ales că în ultimul timp pe extern este o situaţie tulbure”, a mai adăugat Dragoş Cabat.
Reprezentanţii Coldwell Banker spun că în acest moment există proiecte care au obţinut o parte semnificativă din autorizaţiile şi avizele necesare, autorizaţia de construcţie reprezentând un ultim pas care va fi luat de către investitori doar în funcţie de evoluţia macroeconomică şi cea a pieţei imobiliare în particular. Este deci dificil de estimat evoluţia acestui indicator în viitorul apropiat.
sursa: Curierul National
Radu Zlati 
Comentarii recente